sâmbătă

18 mai, 2024

14 mai, 2017

Atacul cibernetic declanșat vineri la nivel mondial a făcut ”200.000 de victime, în special companii, în cel puțin 150 de țări”, a declarat duminică, într-un interviu pentru postul britanic de televiziune ITV, directorul Europol, Rob Wainwright.

Potrivit AFP, Rob Wainwright se așteaptă ca numărul victimelor să crească începând de luni, când ”oamenii se vor întoarce la muncă și își vor deschide calculatorul”.

Considerat de specialiști drept cel mai mare atac de tip ransomware din istorie, atacul informatic „WannaCry” a afectat grav funcționarea unor instituții și companii din 99 de țări. În lista statelor atacate se află și România, sâmbătă fiind anunțată oficial oprirea temporară a uzidei Dacia din Mioveni.

Anchete în desfășurare


”Desfășurăm operațiuni împotriva a circa 200 de atacuri cibernetice pe an, însă până acum nu am mai văzut un astfel de atac”, a declarat la ITV directorul Europol, care a precizat că a fost creată o echipă specială în cadrul Centrului European împotriva Criminalității Cibernetice pentru această investigație.

Geographical target distribution according to our telemetry for the first few hours of the attack

Anchetatori și experți informatici internaționali încercau duminică să îi identifice pe hackerii care s-au aflat la originea atacului informatic, ce ar putea lovi din nou în zilele următoare.

Potrivit AFP, un cercetător în domeniul securităţii cibernetice pare că a descoperit un ”întrerupător al distrugerii” care poate împiedica propagarea, pentru moment, ransomware-ului WannaCry. Cercetătorul a anunțat pe Twitter că descoperirea este accidentală: ”În esenţă, ei se bazează pe un domeniu care nu este înregistrat, iar înregistrându-l noi am oprit răspândirea malware-ului lor”.

Răspunsul politic

Atacul cibernetic lansat vineri seara a modificat agenda reuniunii de sâmbătă, de la Bari, Italia, a miniștrilor de finanțe din țările G7, care și-au concentrat atenția asupra securității informatice, potrivit AFP.


”Suntem de acord asupra a numeroase subiecte, între care lupta împotriva crimelor cibernetice, care sunt, din nefericire, de actualitate”, a comentat ministrul italian al finanțelor, Pier Carlo Padoan.

Miniștrii de finanțe din G7 vor anunța o cooperare întărită în lupta înpotriva piratajului informatic, SUA și Regatul Unit fiind însărcinate să alcătuiască un grup de lucru pentru a pune la punct o strategie internațională de prevenție.

Ce se știe până în prezent

Atacurile au fost corelate, mulţi experţi în securitate IT spunând că hackerii cer bani pentru a restitui bazele de date sustrase. Suma standard cerută fiecărui utilizator atacat pare să fie 300 de Bitcoin.

Experţii spun că hackerii s-au folosit de un instrument creat de Agenţia americană pentru Securitate Naţională (NSA), însă instituţia a refuzat să confirme sau infirme acest lucru.

Virusul blochează fișierele utilizatorilor și îi forțează să plătească o sumă de bani sub formă de Bitcoins pentru a le reda funcționalitatea.

De precizat: Vulnerabilitatea permite atacatorului să ruleze cod periculos pe un computer vulnerabil și să folosească acel cod pentru a infecta sistemul cu ransomware fără ca cineva să acceseze linkuri sau să deschidă emailuri infectate.

Virusul de tip malware folosit în valul de atacuri informatice a fost lansat în aprilie de un grup de hackeri intitulat Shadow Brokers, care susţine că descoperit o breşă de securitate a unui soft produs de Microsoft.

Această preșă de securitate era cunoscută NSA, dar era utilizată în interes propriu, afirmă WikiLeaks, potrivit Kaspersky.

Washington Post scrie însă sâmbătă, citând foști oficiali americani, că NSA a raportat problema companiei, după o breşă de securitate descoperită în august 2016. Microsoft a rezolvat problema şi a comunicat acest lucru în martie.

În primă fază, 99 de ţări au fost vizate vineri de un atac – atacul informatic „WannaCry”- ce a afectat grav, printre altele, funcţionarea sistemului sanitar din Marea Britanie (NHS), companii de telecomunicaţii din Spania, bănci din Rusia, instituţii de învăţământ din Italia, compania de căi ferate din Germania, sau serviciile de curierat ale FedEx.

România, locul 9 în lista statelor afectate

Printre țările vizate se numără și România, acolo unde a fost afectată producția uzinelor Dacia de la Mioveni.

“O parte a activităţii de producţie a Uzinelor Dacia de la Mioveni a fost afectată de disfuncţionalităţi ale sistemelor informatice şi mai mulţi angajaţi au fost trimişi înapoi la domiciliu, în cursul dimineţii de sâmbătă, 13 mai. Măsura a fost luată pentru a preveni extinderea disfuncţionalităţilor care, la o primă vedere, sunt o consecinţă a atacului cibernetic care a avut loc la nivel global. Pe platforma de la Mioveni a fost convocată o celulă de criză care urmăreşte evoluţia situaţiei. Vom reveni cu detalii pe măsură ce vom avea noi informaţii”, se arată în comunicatul companiei.

Este singurul anunț oficial făcut în România.

La solicitarea HotNews, Cert.RO transmite însă că peste 300 de adrese IP publice din România au realizat conexiuni către un domeniu web asociat campaniei ransomware WannaCry.

Efecte produse la nivel global

Rusia. Aproximativ 1.000 de computere aparţinând Ministerului rus de Interne au fost afectate în uriaşul atac cibernetic, a declarat vineri o purtătoare de cuvânt a ministerului, citată de Interfax, relatează News.ro. Interfax, care citează o sursă la curent cu dosarul, spune că ministerul nu a pierdut, însă, vreo informaţie în aceste atacuri.

Marea Britanie. Pentru câteva ore a fost haos în spitalele şi cabinetele medicale. Doctorii nu au mai avut acces la agenda programărilor, fişele pacienţilor sau orarul intervenţiilor chirurgicale. Hackerii au luat practic ostatice informaţiile din calculatoare şi cereau răscumpărare pentru ele.

Spania. Gigantul telecomunicaţiilor Telefonica a anunţat într-un comunicat că este la curent cu un „incident de securitate informatică”, dar clienţii şi serviciile sale nu au fost afectate. Compania de electricitate Iberdrola şi cea de utilităţi Gas Natural ar fi suferit pe urma atacului. Angajaţii celor două societăţi ar fi primit ordine să îşi închidă computerele.

Italia. Un utilizator a publicat imagini cu ceea ce pare să fie un computer dintr-un laborator universitar blocat de acelaşi program.

Suedia. Primarul unui oraş aflat la 400 de kilometri nord de Stockholm a anunţat că sistemele din Primărie sunt blocate de virus. “Avem aproximativ 70 de computere pe care a fost instalat codul periculos”, a spus edilul, citat de Reuters.

Recomandările Bitdefender

Bitdefender a dat publicității, sâmbătă, o listă cu recomandări adresate companiilor pentru a evita infectarea cu ransomware:

  • Faceti o evidenta clara a tuturor datelor detinute si a localizarii lor, astfel incat infractorii sa nu atace sisteme de a caror existenta nu stiati
  • Faceti recurent o copie a datelor nou intrate in companie, inclusiv a informatiilor de pe dispozitivele angajatilor, astfel incat recuperarea acestora sa fie mai facila in eventualitatea unei criptari
  • Asigurati-va ca datele critice/sensibile ale companiei sunt stocate si intr-o infrastructura fara conexiune la internet si permanent monitorizata
  • Segmentati reteaua. Atat pentru a optimiza traficul de retea, cat si accesul la date, segmentarea retelei poate ingreuna munca unui atacator de a ajunge rapid la datele critice ale companiei. Nu tineti toate datele intr-un singur loc care poate fi accesat de oricine din companie
  • Angajatii trebuie informati in mod constant despre bunele practici in materie de securitate cibernetica. Insistati pe recomandarea de a nu accesa in niciun caz linkuri sau fisiere atasate provenite de la expeditori necunoscuti, modalitatea favorita de atac a infractorilor cibernetici
  • Puneti la punct o strategie de comunicare interna capabila sa anunte rapid angajatii cand un virus ajunge in reteaua companiei
  • Inainte ca un atac sa aiba loc, stabiliti impreuna cu factorii de decizie din companie daca platiti recompensa ceruta de catre atacatori sau daca va asumati pierderea datelor si initiati o investigatie. De regula, atacatorii solicita recompense de mii sau zeci de mii de dolari companiilor pentru a reda utilizatorilor la accesul la datele criptate
  • Faceti o analiza a amenintarilor informatice cu furnizorii pentru a afla ce riscuri de securitate comporta fiecare dispozitiv sau aplicatie cumparate de companie
  • Instruiti echipele de securitate informatica sa realizeze teste de rezistenta pentru a gasi din timp eventuale vulnerabilitati
  • Specialiștii în securitate cibernetică de la Bitdefender susțin ferm că victimele nu ar trebui să achite sumele cerute de criminalii informatici din mai multe motive:
  • Nu exista niciun fel de garantie ca atacatorul va onora promisiunea si va reda accesul la date
  • In cazul in care platesc, victimele pot fi tintite din nou de atacatori, dat fiind ca isi construiesc in fata infractorilor un istoric de bun platnic
  • Fiecare suma de bani transferata va ajuta dezvoltatorii de ransomware sa construiasca versiuni si mai complexe si sa creasca amploarea acestui fenomen. Cum atacatorii folosesc moneda virtuala (Bitcoin, Litecoin, Ethereum, etc.), este practic imposibil ca banii respectivi sa fie urmariti
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Retragerea doctorului Cîrstoiu din cursa pentru primăria Capitalei arată nu

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: