La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

Mediul de afaceri: ”Opriţi terapia fiscală de şoc. România pierde investiţii şi competitivitate”

de Adrian N Ionescu 1.11.2017

Liderii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR) avertizează Guvernul că riscă să compromită şansele de dezvoltare durabilă a economiei, prin măsurile fiscale distructive şi lipsite de viziune, anunţate şi puse în practică fără un dialog real şi fără studii de impact.

Lipsa unui dialog real deschis, cinstit, transparent între mediul de afaceri şi autorităţi creează şi întreţine un sentiment profund de neîncredere şi de îngrijorare. Vorbim de lipsă de predictibilitate, lucruri de care o economie are nevoie cel mai mult. Acest climat este distrugător pentru orice fel de economie”, a declarat Dragoş Anastasiu, preşedinte al Camerei de Comerţ Germane (AHK), în conferinţa de presă a CDR de miercuri.

Liderii CRD au amintit avalanșa de ordonanțe de urgență, cele 11 acte normative care au schimbat Codul Fiscal și efectele nocive ale unor măsuri prcum plata defalcată a TVA și transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, impozitul pe cifra de afaceri şi aşa zisa taxă de solidaritate, ca şi bâlbăielile privind impozitul pe gospodării.

(Citiți și: AmCham despre iminentele măsuri fiscale: prea complexe pentru a fi adoptate prin Ordonanță de Urgenţă)

Trei ani fără schimbări fiscale

„Aş rezuma totul în patru cuvinte: Opriţi terapia de şoc”, a spus Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

În stare de șoc s-a trecut la majorarea salariilor fără studii de impact, s-a descoperit că asta creează perspectiva unui deficit bugetar, ceea ce a produs un alt șoc, șocul panicii. În șocul panicii au început să se ia tot felul de măsuri extravagante legislativ, care ulterior au fost restrase”, a explicat liderul citat.

Reprezentanții mediului de afaceri au cerut o perioadă de măcar trei ani fără schimbări fiscale.

„Mesajul nostru de astăzi este foarte simplu: Haideţi să tragem aer în piept, să intrăm într-un dialog real. Toţi cei care sunt implicaţi în aceste măsuri, pornind chiar de la pensionari, de la angajaţi, finanţatori, politicieni, autorităţi, preşedinţie, mediul de afaceri, haideţi să facem stop, să tragem aer în piept şi să ne luăm timp, 3 – 4 luni, cât e nevoie, pentru a analiza, a face un studiu de impact pe care noi nu l-am văzut şi pentru a ajunge la un consens”, a propus Dragoș Anastasiu (FOTO).

Iar după analiza situației, „Nu mai vrem apoi să schimbăm, trei ani cel puţin, nimic în toată această conjunctură fiscală. Putem să gândim să se implementeze anumite chestiuni la mijlocul anului 2018 sau la începutul anului 2019. Nimic, din punct de vedere economic, nu ne grăbeşte”, a adăugat președintele AHK.

Fără viziune

Totodată, schimbările fiscale nu se integrează într-o viziune de dezvoltare coerentă.

Sistemul fiscal din România arată ca un joc de puzzle în care fiecare guvern mai adaugă o piesă, din cauza nevoilor bugetare presante și care, să sperăm, nu se va transforma într/un joc de domino, caer să se dărâme poate chiar în 2018”, a spus Daniel Anghel, vicepreședinte al Consiliului Investitorilor Străini (CIS).

În ultimii 20 de ani în România au fost 20 de miniştri de Finanţe, trei numai în acest an. În Marea Britanie au fost doar patru, iar unul a fost în funcție 10 ani – este exemplul dat de Daniel Anghel (FOTO).

„Nu se poate stimula dezvoltarea prin măsuri administrative, precum majorarea salariilor, ci prin stimulente care să aibă ca rezultat creșterea veniturilor din care se crească salariile. Exemplul din domeniul IT este bun, în acest sent”, a spus Florin Pogonaru.

Reprezentanții CDR au invocat nevoia investițiilor în educație, sănătate și infrastructură, fără de care România pierde și avantajelșe competitive pe care le mai are.

Îmbătrânirea forței de muncă și lipsa celei calificate este un fapt cu care o afacere se confruntă, când este proiectată pe termen lung – a amintit Franz Wiler, președinte al CIS.

„De lipsa forţei de muncă vorbim de ani de zile, dar nu am văzut nicio strategie naţională pe termen scurt, mediu şi lung. Vă daţi seama de ce se naşte un sentiment profund de îngrijorare, de incertitudine și de neîncredere. (…) La AHK aflu că mai multe proiecte de investiții  cu mii de locuri de muncă sunt puse pe hold””, spune Dragoș Anastasiu. Și de in

Lipsa dialogului

Liderii CDR au acuzat Guvernul că mimează dialogul, punând organizațiile mediului de afaceri în imposibilitatea de a analiza proiectele de acte normative: principala obiecție a CDR este absența studiilor de impact, fără de care nu este posibil un dialog serios.

„Nu poate fi analizată o schimbare fără un studiu de impact. Ar însemna să intrăm într-un joc al ipotezelor şi să riscăm să fim acuzaţi de ceea cesesizăm noi înşine”, spune şi Florin Pogonaru (FOTO).

Totodată, frecvenţa ridicată a schimbărilor privind ordonanţe de urgenţă este reclamată ca o altă modalitate de a evita dialogul. Numai în acest an apărut 11 acte normative care au schimbat Codul Fiscal şi urmează curând şi altele, prin ordonanţe de urgenţă.

Pe de altă parte, nici convocarea întâlnirilor în termene foarte scurte nu inspiră încredere în seriozitatea dialogului. „Am fost în situația de a ni se lăsa la dispoziție trei zile, vineri sâmbătă și duminică”, a spus Daniel Anghel.

De altfel, din august nu au mai avut loc întâlniri ale reprezentanţilor CDR cu ministrul de Finanțe, „discuţii tehnice, care să lămurească lucrurile”, a spus Dragoş Anastasiu.

La toate acestea se adugă şi mesajele eronate. În context, a fost evocată aserţiunea guvernamentală potrivit căreia mediul de afaceri ar fi susţinut că transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat ar fi o oportunitate de dezvoltare.

„Depinde cum definim mediul de afaceri. Coaliţia organizaţiilor noastre acoperă mai mult de jumătate din economia României şi 60% din exporturile ţării, iar noi spunem că este nevoie de un dialog real cu mediul de afaceri”, a spus Dragoş Anastasiu.

„De fiecare dată discutăm cu premierii de ce nu se face, iar răspunsul este că e o treabă complexă. Discutăm despre corelarea bazelor de date între ministere, iarăși este elementar că dacă vrei să elimini birocrația și evaziunea, este elementar să faci așa ceva. Ni se explică că este o treabă complexă. Nimeni nu vrea să treacă la muncă să rezolve aceste treburi complexe de zi cu zi și toți visează la glonțul de argint”, a spus Florin Pogonaru.

„Nu dorim să cauţionăm o politică fiscală în absenţa unui dialog real”, a conchis Daniel Anghel.

O economie nepregătită pentru o eventuală criză

Deși s-au ferit să spună că ar fi previzibilă o criză financiară ca aceea declanșată din 2008, liderii CDR au spus că ciclurile economice sunt inevitabile și companiile românești nu sunt mai bine pregătite decât atunci, ca urmare a politicii fiscale actuale.

„Suntem convinşi că putem avea 10% creştere în România, dacă facem ce trebuie. Dar putem să retrăim momentele și suferințele din 2009 – 2010, dacă nu facem ce trebuie. Ca şi în momentele acelea, acum, în momentele de creştere economică, noi ne bucurăm să consumăm mai mult, dar avem foarte puţină grijă de a pune deoparte resurse pentru momente care vor fi mai grele. Ştim că totul este ciclic şi că vor veni momente mai grele”, a spus Dragoș Anastasiu.

Economia României a fost comparată cu „un pacient care arată bine pe dinafară, dar toate analizele arată că a făcut excese”, potrivit lui Dragoș Roșca, președintele Romanian Business Leaders (RBL).

„Economia creşte, avem scădere a şomajului. La prima vedere, lucrurile arată bine. Dar dacă îl ducem pe acest pacient să facă nişte analize, vom constata că avem foarte multe elemente în setul de analize al României care sunt în parametrii pe care România îi avea în 2008, înainte de criză”, a spus Dragoș Roşca (FOTO).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.11.2017

Un raspuns

  1. nicola
    1.11.2017, 5:05 pm

    Impozitarea Întreprinderilor pe Cifra de Afaceri si RECREAREA Regiilor Autonome (întreprinderi strategice “de stat”)!
    Asta poate asigura Dezvoltarea României!
    Ajunge cu lipsa de încadrare si control din partea statului, ajunge cu îndepàrtarea statului din pozitie de producàtor!Liberalismul àsta sàlbatic ne-a dus si ne duce din”crizà” în”crizà”!! Tàrile capitaliste dezvoltate, reusesc sà domine prin ÎNGENUNCHEREA altor state si nu prin justetea sistemului capitalist liberal; nu e vorba decât de agresiune, santaj si furt! Cu respect!

Lăsați un comentariu


Stiri

Audierile pentru destituirea lui Donald Trump: Mărturii acuzatoare ale unui angajat al ambasadei SUA la Kiev

Iulian Soare

Audierile din Congres în cadrul anchetei privind potenţiala destituire a liderului de la Casa Albă au continuat vineri, cu fosta ambasadoare a SUA în Ucraina… Mai mult

Europa

Bogdan Chirițoiu, ales membru al conducerii Agenţiei Europene de Reglementare în Energie

Iulian Soare

Preşedintele Consiliului Concurenţei Bogdan Chiriţoiu a fost ales joi membru  în Consiliul de Administrație al Agenţiei Europene de reglementare in energie. ”Salut alegerea domnului Bogdan… Mai mult

Europa

Schimb de spioni între Lituania și Rusia

Vladimir Ionescu

Șeful serviciului secret al Lituaniei, Darius Jauniskis, a anunțat vineri că doi cetățeni lituanieni condamnați în Rusia pentru spionaj ”au fost redați familiilor lor”, fiind… Mai mult

Stiri

Bogdan Badea, Hidroelectrica: Compania riscă să intre din nou în insolvenţă, din cauza ANRE

Adrian N Ionescu

Hidroelectrica riscă să intre din nou în insolvenţă, dacă  va aplica un ordin al Autorităţii de Reglementare în Energie (ANRE), care obligă producătorul hidro să… Mai mult

Stiri

Trafic de influență pentru contracte cu CFR / Sebastian Vlădescu și Cristian Boureanu, trimiși în judecată

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu și fostul deputat Cristian Boureanu au fost trimiși în judecată într-un dosar în care consorțiului de firme austriece Swietelsky… Mai mult

Stiri

Ucraina / Sume record alocate Apărării – 5,45% din PIB în 2020

Iulian Soare

Bugetul de stat pentru anul 2020 al Ucrainei, adoptat joi în Parlamentul de la Kiev, prevede cheltuieli record pentru sectorul apărării. Fondurile alocate apărării şi… Mai mult

Stiri

Media BNR a cursului leului rămâne în zona recordului istoric de slăbiciune, sub presiunea deficitului bugetar

Adrian N Ionescu

Media BNR a cursului euro -leu a înregistrat vineri nivelul de 4,7667 lei / euro, cu numai două zecimi de miimi sub recordul istoric de… Mai mult