fbpx

Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro

Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara...Citeste mai departe »

România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor

Date complete pe 2013 – pentru a putea evalua cum se gestionează România în comparație cu alte state din UE : deficitul public...Citeste mai departe »

Inflația anuală – stabilizată spre limita de jos a intervalului țintit de BNR

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut în luna octombrie 2014 cu 0,19% față de luna anterioară dacă...Citeste mai departe »

Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte

Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs...Citeste mai departe »

BNR: Subsidiarele din România ale băncilor testate de BCE au capitalizare suficientă

Subsidiarele din România ale băncilor europene care au fost supuse testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în colaborare cu Autoritatea...Citeste mai departe »

Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.

25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii...Citeste mai departe »

Aproape 80% dintre polonezi nu susţin adoptarea monedei euro

Mai mult de 76% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro, o arată un sondaj făcut public marţi. Preşedintele Bronislaw Komorowski crede că...Citeste mai departe »

Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele...Citeste mai departe »

BCE lansează programul de credite ieftine adresat băncilor europene

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro. Potrivit Financial Times, programul de împrumuturi prin care...Citeste mai departe »

Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?

Dacă raportarea se face pentru ultimele 12 luni, respectiv față de august 2013, valorile IPC și IAPC diferă din nou destul de mult....Citeste mai departe »

Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui...Citeste mai departe »

Titlurile de stat – variantă de plasament în perspectiva trecerii la euro

Randamentele plasamentelor pe termen mediu și lung (de la cinci ani în sus) în titluri de stat au ajuns la circa 4% –...Citeste mai departe »

Eurostat: Datoria guvernamentală raportată la PIB- România şi celelalte state din UE

România a înregistrat în primul trimestru din 2014 o datorie guvernamentală de 39,1% din PIB, a cincea cea mai scăzută procentual din UE....Citeste mai departe »

Aderarea la euro/ Mugur Isărescu: “Criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că la nivel politic există consens că aderarea României la euro ar putea avea loc în...Citeste mai departe »

Studiu Erste: Anul 2019, avansat de guvern pentru adoptarea euro – ”foarte ambiţios”, mai realist un termen după 2021

Obiectivul României de a adera la zona euro în 2019 este “foarte ambiţios”, însă o dată realistă ar fi după 2021, potrivit experţilor...Citeste mai departe »

Data țintă de adoptare a euro stabilită de guvern: 1 ianuarie 2019. Reacţia Guvernatorului BNR

Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic...Citeste mai departe »

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având...Citeste mai departe »

Inflația din România – între mit și realitate: Prețurile românești în contextul statelor UE

Inflația anuală consemnată în România pentru 2013 după metodologia unică europeană a fost de 1,3%, sub valoarea de 1,55% anunțată conform metodologiei naționale...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu: PIB-ul pe locuitor ne ține departe de aderarea la euro

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a...Citeste mai departe »

Economistul-şef Raiffeisen: România are nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro potrivit convergenţei reale

România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale, însă din punct de...Citeste mai departe »

Mediul de afaceri cere Parlamentului să nu aprobe forma actuală a proiectului de modificare a Legii dialogului social

de Vladimir Ionescu , 3.11.2020

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) atrage atenția asupra ”evoluției îngrijorătoare a procesului de modificare a legii dialogului social” și cere Parlamentului să nu voteze forma actuală a proiectului.

Într-un comunicat emis marți, organizația reamintește de contextul socio-economic în care apar modificările, afirmând: ”Mai mult ca niciodată este nevoie de unitate, coordonare și bună credință pentru a sprijini relansarea economică, pentru a proteja locurile de muncă și a minimiza impactul crizei sanitare asupra economiei și pieței muncii”.

CDR notează poziția tuturor confederațiilor patronale reprezentative la nivel național care au arătat într-o scrisoare comună trimisă Parlamentului că modificările propuse vor dezbina partenerii sociali și nu vor încuraja un dialog real.

Comunicatul transmite:

CDR nu este un partener social, dar este cea mai mare coaliție a mediului de afaceri din România, astfel că promovează și își dorește să existe un dialog social echilibrat și de substanță.

Amendamentele propuse merg în direcția opusă, acestea fiind aproape în exclusivitate cele propuse de partea sindicală. Dat fiind că proiectul de lege respins de Senatul României în noiembrie 2018 urmează să fie supus votului în Parlament după ce a fost adoptat de Comisia de Muncă din Camera Deputaților, CDR semnalează riscul ridicat ca acesta să afecteze grav dialogul social prin dezechilibrulpe care îl introduce.

CDR avertizează că modificarea legii dialogului social prin proiectul menționat va crea instabilitate și are potențialul de a afecta echilibrul social întrucât introduce posibilitatea de declanșare a grevelor pe durata valabilității contractelor colective de muncă  încheiate tocmai pentru evitarea unor astfel de situații.

Proiectul ridică, de asemenea, probleme serioase de paralelism legislativ, conținând unele prevederi pe care le anticipăm ca fiind neconstituționale sau inaplicabile. Mai mult, CDR consideră că, în multe dintre aspectele prevăzute în proiect și Consiliul Concurenței trebuie să exprime o opinie din moment ce prevede că salariați din alte unități pot participa, prin afiliere sindicală, la ședințele consiliului de administrație dintr-o societate competitoare.

La nivel procedural, CDR consideră că modificarea legii dialogului social trebuie să urmeze toate etapele procesului legislativ și anume: realizarea unui studiu de impact, obținerea punctului de vedere al Guvernului și consultarea reală cu patronatele și sindicatele, nu doar formală, astfel încât proiectul final să țină cont de argumentele tuturor părților implicate, nu doar de cele ale părții sindicale cum este cazul prezentului proiect.

CDR solicită Parlamentului României să nu adopte Proiectul de lege în forma actuală fără o analiză reală a argumentelor invocate de toate părțile implicate și fără o evaluare clară a impactului unei legi asupra economiei și pieței muncii într-un moment când acestea sunt deja tensionate de impactul crizei sanitare și economice.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.11.2020

Lăsați un comentariu