Suprataxarea medicamentelor – atât la cele generice, dar mai ales cele inovatoare – crează situații bizare în circuitul administrării sănătății pacienților.
Guvernele, ministerul, miniștrii, au amânat ani de zile să primenească lista de inovative compensate – astfel încât pe lista care asteaptă bugetare an de an au fost ”uitate” molecule ”de la Ginkgo Biloba încoace” – cum formulează însuși ministrul Sănătății.
*
Anul trecut, au fost aprobate pentru includerea în lista medicamentelor compensate 37 de noi molecule, pe diferite patologii (oncologie, scleroză multiplă, hematologie etc.). Nu toate au ajuns la pacienți, deocamdată.
Întârzierea nu este neobișnuită pentru România, a explicat pentru cursdeguvernare.ro Cezar Irimia (foto), președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.
Din 2013, asociațiile au câștigat peste 20 de procese prin care mai mult de 200 de persoane au obținut tratamentul necesar pe calea ordonanțelor președințiale emise de instanțe. Inclusiv în cazul unor molecule pentru care Agenția Națională a Medicamentului (ANM) nu le-a oferit producătorilor un răspuns în termenul legal de 90 de zile.
Săptămâna trecută, la pronunțarea ultimei sentințe de acest tip, Curtea de Apel București a stabilit că dreptul la viață al pacienților este afectat de refuzul autorităților competente de a lua o decizie finală cu privire la includerea noilor tratamente pe lista de medicamente compensate de către stat.
Printre cei care au câștigat procesul se numără un profesor de geografie, cu boala Hodgkin, care are nevoie de imunoterapie, un tratament ce costă 7.200 de euro/doza.
Potrivit statisticilor realizate de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), perioada necesară pentru introducerea pe lista de compensate a unui tratament de ultimă generație este de 43 de luni de la autorizarea acestuia de către Agenția Europeană a Medicamentului.
În Bulgaria, perioada este de două ori mai mică.
Sorina Pintea: Medicamentele vechi din lista de compensate sunt de la Ginkgo Biloba încoace
Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, explica luna trecută, referindu-se la noile medicamente acceptate la compensare, că este vorba de timing și de păstrarea echilibrului “acesta, între inovative şi generice astfel încât majorarea claw back să nu afecteze existenţa pe piaţă a medicamentelor ieftine”.
În mod clar, un ritm normal de updatare a listei de medicamente compensate ar presupune și o creștere a bugetului Fondului Unic de Sănătate alocat acestui capitol, altfel taxa clawback ar deveni nesustenabilă, iar companiile ar retrage și mai multe produse de pe piața românească.
Această grijă a statului pentru banii publici când e vorba de Sănătate, în timp ce instituie însă noi pensii speciale și îi iartă pe unii de datorii, face însă ca bolnavii cronici să se trateze cu medicamente apărute acum 50 de ani, care au reacții adverse majore și rezultate mult inferioare, explică Cezar Irimia.
Situația a fost confirmată și de ministrul Sorina Pintea, care declara acum două săptămâni, la o dezbatere pe teme de sănătate, că lista compensatelor trebuie revizuită consistent:
De câţi ani nu s-a mai făcut curăţenie în lista compensatelor. Introducem noi molecule, dar cele vechi sunt de la Ginkgo Biloba încoace (…)
De anul trecut s-au făcut paşi concreţi, dorim să creştem lista medicamentelor compensate.
România, cea mai mică rată de supraviețuire a bolnavilor, pe unele tipuri de cancer
Diagnosticarea târzie, aparatura veche și lipsa accesului la medicamente de ultimă generație au făcut ca România să figureze pe cele mai dezastruoase poziții în clasamentele europene privind mortalitatea evitabilă și alți indicatori referitori la sănătate.
România are a doua cea mai mare rată a mortalității din UE (după Bulgaria), de 1,530 decese la 100.000 locuitori, față de o medie UE de 1.036 cazuri, conform Raportului din 2018 privind Sănătatea în Uniunea Europeană, elaborat în comun de Comisia Europeană și de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
La nivel mondial, rata revenirii în activitate după un diagnostic de cancer a crescut cu 75%, grație medicamentelor de ultimă generație, conform datelor statistice ale Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
În România, pacienții au însă cele mai mici șanse de supraviețuire din UE, la aproape tipurile de cancer, potrivit raportului de anul al Comisiei Europene și OECD.
Rata mortalității cauzate de cancerul cervical:
Cel mai bun exemplu pentru descoperirile cu impact semnificativ nu doar asupra vieții pacientului, dar și a scoietății, este cel al terapiei inovatoare interferon-free în hepatita C, una dintre revoluțiile terapeutice din istorie:
Vindecarea virusului C este posibilă acum în proporție de peste 90-95% pentru toate categoriile de pacienți, iar Organizația Mondială a Sănătății (OMS) consideră că este posibilă combaterea hepatitei C până în 2030.
România este în acest moment pe primul loc în Europa la numărul de cazuri de hepatită C.
Urmărește-ne pe Google News
