Lumea nu va mai atinge ținta neutralității climatice în 2050 (zero emisii nete de gaze de seră), dacă măsurile de relansare economică post-pandemie nu vor fi însoțite de investiții mai mari în energie curată, potrivit unui raport al Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA), publicat marți.
Dimpotrivă, emisiile de gaze de seră vor înregistra un nou maxim în 2023, dacă nu se vor adăuga mai mulți bani la investițiile în energie curată.
IEA estimează că investițiile (publice și private) prevăzute în prezent vor reduce emisiile cu 800 de milioane tone echivalent CO2, dar numai față de situația în care ar lipsi.
În schimb, emisiile vor fi cu peste 3.500 de milioane de tone peste nivelul calculat de IEA pentru atingerea netutralității climatice (zero emisii nete) în 2050.
Prea puține sute de miliarde pentru aer curat
Investițiile în energie curată ajung la numai 2% din valoarea totală stimulentelor de relansare economică, de 16.000 de miliarde de dolari, mobilizate de guvernele lumii, până acum, potrivit IEA.
Alocările pentru energie curată ale guvernelor lumii s-ar ridica la 380 miliarde de dolari, în trimestrul 2 din 2021. Asta înseamnă însă doar 35% din ceea ce ar fi necesar acum pentru a se putea ajunge la emisii nete zero până la mijlocul secolului, potrivit IEA Sustainable Recovery.
Planurile de cheltuieli și noile politici ar urma să adauge alte 350 de miliarde de dolari pe an pentru energia curată și pentru rețelele electrice, între 2021 și 2023, adică doar 30% din nivelurile din anii anteriori, spune IEA.
„Nu numai că investițiile în energie curată sunt departe de cât este nevoie pentru a pune lumea pe traseul spre zero emisii nete până la mijlocul secolului. Nu este de aju ns nici măcar pentru a avita un nou record al emisiilor. (…) Multe guverne vorbesc despre importanța unui viitor mai curat, dar multe dintre acestea nu pun banii la fel de ușor cum vorbesc”, a afirmat directorul executiv al IEA, Fatih Birol (foto).
Țările emergente au priorități mai stringente
Guvernele par mai îngrijorate de problemele imediate ale relansării economice decât de prioritățile pe termen lung.
Sunt mari diferențe geografice în amploarea măsurilor de relansare. Cele mai mari cheltuieli sunt în economiile dezvoltate din G20. Acestea sunt și cele ale căror investiții energetice acoperă 60% din nevoile identificate de IEA.
Proporția scade la 20% în economiile emergente.
(Citiți și: „Noua țintă a României de reducere a emisiilor de gaze de seră ajunge la 12% în transporturi, clădiri și agricultură – Proiect”)
IEA spune că, în 2020, investiţiile în energie curată în economiile emergente au scăzut cu 8% până la 150 de miliarde de dolari, iar pentru 2021 este preconizată doar o uşoară revenire.
Agenţia Internaţională a Energiei este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Agenţia a fost înfiinţată ca răspuns la primul şoc petrolier din 1973 – 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.
România nu este membră a IEA și, de obicei, nu este inclusă în statistici. Cehia, Polonia și Ungaria sunt.
De data asta însă, analiza IEA a urmărit peste 800 de măsuri de relansare luate în mai mult de 50 de țări. IEA are 30 de țări membre și 8 asociate.
