Premierul Victor Ponta a anunţat miercuri că Master Planul pe Transport, document care a lipsit din Acordul de parteneriat 2014-2020 trimis de ministrul Fondurilor Europene la Bruxelles spre aprobare, a fost redactat şi va fi lansat în dezbatere publică.
După această dezbatere publică, a declarat premierul Victor Ponta, “se va cunoaşte exact care sunt proiectele prioritare care pot fi finanţate din fonduri UE”.
Documentul, care a fost publicat miercuri pe site-ul Ministerului Transporturilor, include 530 de proiecte admise. Nu toate cele 530 de proiecte vor fi realizate din cauză că acestea, conform precizărilor făcute de minister, mai trebuie să treacă o serie de teste privind performanţa economică a fiecăruia în parte.
În funcţie de rezultate, proiectele vor fi declarate sustenabile sau nesustenabile, iar cele sustenabile vor incluse în strategia de finanţare care va însoţi Master Planul General de Transport (MPGT).
Proiectele declarate sustenabile vor putea fi incluse fie în perioada de programe 2014-2020, fie în perioada de programe 2020-2030.
Un ultim filtru există la Bruxelles, unde Master Planul trebuie aprobat de Comisia Europeană.
(Descărcaţi AICI lista completă a proiectelor de infrastructură )
În lipsa unor precizări solicitate consultantului angajat pentru elaborarea documentelor, compania americană AECOM, care a invocat “clauza de confidenţialitate impusă de contractant”, prezentăm în continuare detalii ale capitolelor ce compun MPGT.
Transport rutier- 29 de autostrăzi şi 2 poduri peste Prut
Conform documentelor publicate de Ministerul Transporturilor, guvernul propune construcţia a 29 de autostrăzi.
Prima în listă este Sibiu-Piteşti, cerută cu insistenţă de compania Renault. O altă autostradă solicitată de o companie din industria auto (Ford), Craiova-Calafat, se află pe lista de obiective.
Controversata autostradă Bucureşti-Alexandria este în lista de obiective, dar prezentată ca fiind Bucureşti-Alexandria- Craiova.
În rest, lista de autostrăzi este în acord cu modificările prezentate de ministrul Dan Şova la Parlament, pe 8 aprilie, când a dat publicităţii “planşele orientative” ale Master Planului.
(Citiţi şi “Strategia de autostrăzi se mai schimbă o dată: Guvernul desenează mii de kilometri”)
Documentul conţine şi:
- modernizarea, consolidarea sau reabilitarea a 86 de Drumuri Naţionale,
- variante ocolitoare pentru 82 de oraşe sau municipii
- construcţia a 28 de poduri şi pasaje, dintre care 2 noi peste Prut, la Ungheni şi Bumbata
- reabilitarea a 93 de poduri asupra cărora trebuie intervenit urgent
Transport feroviar- se modernizează din nou Bucureşti-Constanţa
Pe lista proiectelor admise spre testare în Master plan se află:
- construcţia unei linii de cale ferată între Gara de Nord şi Aeroportul Henri Coandă
- 55 de proiecte se referă la modernizări sau reabilitări ale liniilor ferate existente. În listă regăsim linia Bucureşti-Constanţa, recent modernizată
- 33 de proiecte se referă la îmbunătăţirea serviciilor de transport pasageri, inclusiv programe pentru “mersul cadenţat” (eliminarea întârzierilor)
- proiecte de întreţinere căi ferate existente şi modernizare staţii
Niciun proiect nu face referire la construcţia de noi tronsoane de mare viteză, modernizările a câtorva linii vizând atingerea unei viteze maxime de 160 km/oră.
Transport naval- 8 proiecte noi pentru Constanţa
Majoritatea proiectelor pe acest domeniu se referă Dunăre- dragaj, protecţie şi consolidări de maluri, modernizarea porturilor din reţeaua TEN-T, dar şi a unora care nu se află în această reţea europeană, precum Portul Cetate.
Atenţie deosebită se acordă dezvoltării infrastructurii pe Dunărea maritimă, unde sunt prevăzute terminale sau dane comerciale specializate.
Ministerul Transporturilor are pentru zona Constanţa 8 proiecte. În plan este trecut şi Canalul Dunăre-Bucureşti.
Transport aerian- cele mai multe programe pentru Bucureşti şi Sibiu
De cele mai multe proiecte de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare beneficiază Aeroportul Henri Coandă din Bucureşti şi Aeroportul Sibiu- 10 proiecte fiecare.
În topul aeroporturilor după număr de proiecte, urmează:
- Aeroportul Kogălniceanu, Constanţa, 8 proiecte
- Aeroportul Tg. Mureş, Aeroportul Baia Mare, 6 proiecte fiecare
- Aeroportul Cluj-Napoca, Aeroportul Iaşi, 5 proiecte fiecare
Problemele Acordului de parteneriat
Comisia Europeană atenţiona Guvernul României în vara anului trecut că proiectul Acordului de Parteneriat transmis către Bruxelles, care reglementează modul de utilizare a banilor comunitari pentru 2014-2020, este incoerent şi fără priorităţi clare, solicitând ca documentul să fie refăcut.
Comisia semnala în primul rând lipsa unui Master plan pe Transport, atrăgându-se atenţia că Acordul nu va fi luat în discuţie decât atunci când Master Planul va fi finalizat şi că, în plus, există pericolul ca întregul program operaţional preconizat pentru marile proiecte să fie blocat în absenţa acestui plan.
Ministrul Transporturilor, Dan Şova, asigura luna trecută că Master Planul General de Transport va fi finalizat până la 15 aprilie în forma necesară pentru aprobarea fondurilor europene.
Programul Operaţional Sectorial Transport a fost blocat în 2012 de Comisia Europeană, din cauza unor nereguli identificate în atribuirea de contracte, fiind deblocat anul trecut.
