Ungaria a renunțat la opoziția față denumirea lui Mark Rutte ca următor secretar general al NATO, anunță Reuters, care citează presa olandeză.
Problemele s-au rezolvat în timpul unei întâlniri a premierului olandez în funcție cu omologul său maghiar, în marja întâlnirii de luni liderilor UE la Bruxelles. Publicațiile olandeze NOS și RTL transmit că premierul ungar Viktor Orban nu a mai insistat ca Mark Rutte să își ceară scuze pentru ceea ce Viktor Orban a descris luna trecută drept ”opinii problematice” cu privire la Ungaria.
În schimbul sprijinului pentru ocuparea funcției de secretar general NATO, Mark Rutte a asigurat Ungaria că nu va fi obligată să participe la misiuni în afara granițelor NATO și nici să furnizeze ajutoare Ucrainei, dar nici nu va bloca alți membri ai alianței să facă asta.
Reuters mai transmite, separat, că şi Slovacia îl susţine acum pe premierul Țărilor de Jos, aflat la sfârşit de mandat, ca succesor al lui Jens Stoltenberg în cea mai înaltă funcţie politică din alianţă.
Un nou secretar general al Alianței urmează să fie desemnat la summit-ul NATO de la Washington, luna viitoare. Pentru desemnarea secretarului general este nevoie de unanimitatea celor 32 de state aliate.
România tace strategic deocamdată
Singurul stat care nu și-a anunțat sprijinul pentru Mark Rutte este România, președintele Iohannis intrând în cursa pentru ocuparea funcției în primăvară, fără să se bazeze însă pe niciun aliat.
Anunțul președintelui a venit, surprinzător, la scurt timp după c cei mai importanți membri ai alianței- SUA, Marea Britanie, Germania – anunțaseră deja că îl susțin pe Mark Rutte.
Klaus Iohannis nu a precizat niciodată dacă are susținători în tentativa sa, el speculând doar declarațiile publice ale liderilor altor state membre (care aveau fiecare – Turcia, Ungaria – ceva de negociat în schimbul sprijinului pentru ocuparea funcției) pentru a arăta că ”nu există unanimitate” în ceea ce-l privește pe Mark Rutte. La începutul lunii, chiar și după ce SUA au reafirmat sprijinul pentru Rutte, Klaus Iohannis insista că a avut ”discuții bune” pe marginea numirii la NATO.
În România a fost convenită și schimbarea calendarului electoral – alegeri prezidențiale în septembrie – pentru ca mandatul de președinte să nu ”îl încurce” pe Klaus Iohannis dacă i s-ar oferi șansa unui post important la nivel internațional sau european.
***
Un răspuns
Conform unor informatii de ultima oră Ungaria nu se mai opune candidaturii lui Mark Rutte pentru șefia NATO, după o recentă întâlnire între premierul olandez și omologul său maghiar, Viktor Orban, înaintea meetingului liderilor UE în Bruxelles. Una din condiţii este ca Ungaria să nu fie obligată să finanţeze Ucraina pentru războiul de apărare împotriva Rusiei sau să trimită militari în conflictul respectiv, lucru care s-a rezolvat după întâlnirea lui Jens Stoltenberg cu Orban din 12 iunie la Budapesta.
(vezi: https://romania.europalibera.org/a/nato-stoltenberg-ungaria-ucraina/32989541.html)
Candidatura lui Mark Rutte a fost agreată de la început de SUA, Regatul Unit, Franţa şi Germania. Ulterior si Turcia s-a raliat acestei susţineri în aprilie, iar acum si Ungaria.
Până acum, doar România nu şi-a dat acordul, desi pentru desemnarea secretarului general este nevoie de unanimitatea celor 32 de state aliate.
Este de asteptat ca și Klaus Iohannis să-și anunțe oficial retragerea. Cel mai probabil Iohannis încă speră să negocieze o înaltă funcție europeană pentru sine.
Sursele Politico arată însă că palma a fost oarecum bătută și nici șefia Comisiei europene, nici președinția Parlamentului, nici fotoliul de Înalt Reprezentant (politica externă) și nici cel de președinte al Consiliului European nu ajunge la Klaus Iohannis. Rămâne un comisariat pentru Apărare, care încă nu există.