Marius Radu – UniCredit / Absorbția fondurilor europene – o provocare de 72 de miliarde și 3 noi măsuri

România are şansa de a atrage peste 33 de miliarde de euro pana in anul 2015 din fondurile europene aferente perioadei 2007 – 2013 si aproximativ 40 de miliarde de euro pana in anul 2023 din fondurile aferente viitoarei perioade de programare, 2014 – 2020.

Politica de Coeziune pune la dispoziţia României, prin cele trei fonduri principale, FEDR, FSE si FC, (Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune) ponderea cea mai mare de fonduri nerambursabile – 58 % in actuala perioada de programare si 55 % in viitoarea perioada de programare.

Rata interna si externa de absorbţie. Evoluţie septembrie 2011 – decembrie 2012

Rata externa de absorbţie a fondurilor legate de Politica de Coeziune, respectiv banii efectiv atraşi de la Comisia Europeana, a evoluat de la 3,7 % in septembrie 2011 la 11,5 % la sfârşitul anului 2012.

Rata interna de absorbţie a fondurilor legate de Politica de Coeziune, respectiv, banii plătiţi de statul roman către beneficiari, a crescut de la 14,1 % in septembrie 2011 la aproape 22 % in decembrie 2012.

Distanta de aproape 10 procente dintre rata interna si rata externa de absorbţie reprezintă diferenţa pe care statul ar putea sa o recupereze de la Comisie si este cauzata in principal de pre-suspendarea temporara a unora din programe (POS-Transport, POS Creşterea Competitivităţii Economice si Programul Operaţional Regional fiind inca pre-suspendate la acest moment).

Masuri care au sprijinit creşterea absorbţiei de fonduri europene in perioada 2007-2013 si care sunt necesare a fi menţinute pentru viitoarea perioada de programare:

• Posibilitatea aducerii in garanţie a activelor achiziţionate prin proiect in vederea obţinerii de finanţări bancare pentru implementarea proiectului (posibilitate implementata prin HG 606/2010)/ Aceasta măsura a crescut accesul companiilor la finanţări bancare specifice: credite punte, credite de investiţii, facilitaţi pentru cheltuielile neeligibile.

• Solicitarea dovezii capacitaţii financiare de implementare a proiectului, inclusiv sub forma scrisorii de confort, la depunerea cererii de finanţare sau la momentul semnării contractului cu Autoritatea de Management. Aceasta măsura a sporit şansele ca beneficiarii cărora li s-au aprobat proiectele sa aibă resursele financiare sa le duca pana la final.

Trei noi măsuri care ar putea crește rata de absorbție

Propuneri care ar putea creste absorbţia fondurilor europene in viitoarea perioada de programare, dar care nu au fost implementate inca in perioada de programare curenta:

• Soluţii de garantare a creditelor pentru ONG-uri, GAL-uri (Grupuri de Acţiune Locala) si OUAI-uri (Organizaţii ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii), eventual crearea unei scheme de garantare dedicate acestor tipuri de beneficiari de fonduri europene. In prezent, accesul la creditare pentru aceste categorii de beneficiari este foarte îngreunat, in special din lipsa garanţiilor

• Confirmarea sumelor de plata aferente cererilor de rambursare depuse de beneficiari la autoritati. Momentan, sunt programe unde beneficiarii nu primesc nicio confirmare legata de sumele acceptate spre rambursare, astfel incat sa isi valideze / modifice fluxul de numerar in consecinţa

• Apelarea la Organisme Intermediare Private pentru a eficientiza, in special, procesul de evaluare si selecţie a proiectelor. In perioada curenta, procesul de evaluare si selecţie durează chiar si pana la 24 de luni

***

Marius Radu este Coordonator Fonduri Europene la UniCredit Tiriac Bank