Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a subliniat necesitatea unui singur mecanism de supervizare pentru băncile din zona euro care să devină operaţional din ianuarie 2013, transmit AGI şi AP – citate de AGERPRES.
”Sunt în derulare dezbaterile privind data intrării în vigoare a mecanismului. Cred că este foarte important să fie introdus din ianuarie 2013”, a afirmat preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, în faţa Comisiei pentru Afaceri Economice şi Monetare.
De asemenea, Draghi a cerut crearea unui fond comun de salvare a băncilor care se confruntă cu probleme, pentru a evita turbulenţele de pe pieţele financiare şi pentru ca cetăţenii să nu fie nevoiţi să plătească costul salvării instituţiilor financiare. Prin adoptarea acestui fond Europa ”îşi va permite să lase instituţiile importante să dea faliment”.
Comitetul de Stabilitate Financiară (FSB) a publicat anul trecut lista celor 29 de bănci considerate ”prea mari pentru a da faliment” (too big to fail) şi care vor trebui să îndeplinească cerinţe de capital mai stricte, conform noilor măsuri adoptate la reuniunea G20 de la Cannes.
FSB a apreciat că reglementările mai stricte pentru aceste bănci, care trebuie să ajungă până în 2019 la un indice de adecvare a capitalului Tier 1 de 9,5%, vor reduce posibilitatea prăbuşirii lor şi vor limita efectele negative în eventualitatea falimentului.
Michel Barnier, comisarul european pentru piaţă internă şi servicii, a declarat recent că va încerca să ajungă la un compromis cu Germania privind propunerea de a atribui BCE rolul de supervizor al tuturor băncilor din zona euro. ”Acordarea unui rol mai important BCE face parte din eforturile zonei euro de a rezolva criza datoriilor suverane, care a fost complicată de creditele neperformante care au afectat multe bănci din regiune. Baza pentru realizarea unui compromis va fi o descentralizare extensivă a supervizării bancare”, a explicat Barnier, subliniind necesitatea unui sistem total integrat, care să readucă stabilitatea financiară a zonei euro.
Guvernul Germaniei vrea ca noile atribuţii de supervizare ale BCE să se aplice numai băncilor de importanţă sistemică sau instituţiilor transfrontaliere. Dar Barnier a subliniat că băncile care s-au confruntat recent cu dificultăţi sunt mai degrabă de mărime mică şi medie, cum ar fi Bankia, Dexia şi Northern Rock, decât bănci de importanţă sistemică.
Comisia Europeană vrea ca BCE să aibă atribuţii de supervizare din 2014, dar acest proces să fie gradual, pentru a stimula integrarea financiară şi reducerea legăturii dintre finanţele publice şi situaţia financiară a băncilor.
Conform planului Comisiei Europene, BCE îşi va asuma supervizarea şi controlul celor mai importante bănci din zona euro, începând cu iulie 2013, înainte de a se ocupa de toate instituţiile europene de creditare, din ianuarie 2014.
Noua autoritate de supervizare bancară din cadrul BCE reprezintă cel mai radical pas propus de UE pentru a sparge cercul vicios al guvernelor puternic îndatorate şi sectoarelor financiare care se confruntă cu probleme.
Conform propunerilor Comisiei Europene, BCE va avea puterea de a autoriza şi retrage licenţele bancare, să aplice reglementările privind cerinţele de capital, să desfăşoare teste de stres şi verificări. De asemenea, BCE va putea superviza activele achiziţionate şi vândute de bănci şi va putea aplica sancţiuni în cazul nerespectării reglementărilor.
