La obiect

UE – Green Deal: Până să salveze planeta, lupta cu încălzirea globală va salva mai întâi economia Rusiei

Ambiția Comisiei Ursula von der Leyen de a transforma Europa, până în 2050,  în primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon… Mai mult

15.01.2020

La obiect

România – a doua cea mai mare scădere a producției industriale din UE. Semnele îngrijorătoare şi cauzele

România a înregistrat a doua ce mai mare scădere a producţiei industriale din Uniunea Europeană în noiembrie 2019, faţă de noiembrie 2018, potrivit datelor Oficiului… Mai mult

15.01.2020

Chestiunea

Din nou -7,7% (!) la producția industrială: A 6-a lună consecutivă pe minus

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în noiembrie 2019 o nouă scădere alarmantă a producției industriale lunare la cota negativă record de -7,7%,… Mai mult

15.01.2020

La obiect

Decembrie 2019 – inflaţia a depășit conjunctural pragul de patru procente

Creşterea preţurilor de consum în decembrie 2019 a fost de 0,42%, semnificativ mai mare față de valoarea consemnată în urmă cu 12 luni (0,16%), ceea… Mai mult

14.01.2020

Cronicile

Mario Draghi: Guvernele să profite de dobânzile mici, pentru investiţii

de Alexandra Pele 3.11.2015

mario_draghi_presedinte-ecb-euroActualul context, caracterizat de o inflaţie scăzută şi de rate mici ale dobânzilor, le-a permis guvernelor să facă economii la buget, însă acestea ar trebui să se îndrepte către investiţii rentabile, nu către completarea unor cheltuieli curente, cum sunt cele cu salariile sau cu bunurile şi serviciile, a arătat Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), într-un interviu acordat presei italiene.

“Inflaţia scăzută are două efecte. Primul este negativ deoarece face reducerea datoriei mai dificilă. Al doilea este pozitiv pentru că reduce dobânzile aferente acestei datorii. Calea pe care trebuie să o ia politica fiscală este îngustă, însă este singură: pe de o parte trebuie să asigure sustenabilitatea datoriei şi pe de altă parte să susţină creşterea”, a arătat Mario Draghi.

Preşedintele BCE a adăugat că folosirea nechibzuită a acestor economii poate duce la apariţia unor riscuri în momentul în care dobânzile vor începe să crească.

Dacă economiile de la dobânzi sunt folosite pentru cheltuieli curente creşte riscul ca datoria să devină nesustenabilă atunci când dobânzile vor creşte. Ideal, aceste economii ar trebui cheltuite pentru investiţii publice a căror rate de rentabilitate vor permite plata dobânzilor când acestea vor creşte. Creşterea este asigurată astăzi, iar finanţele publice nu sunt destabilizate atunci când dobânzile vor creşte. Evident, nu este simplu. După cum ştim, nu există multe investiţii publice cu o rată de rentabilitate mare”, a declarat Draghi.

De asemenea, el a punctat că printre cele mai recomandate cheltuieli făcute în cadrul unei expansiuni fiscale sunt cele pentru implementarea unor reforme structurale, în special pentru statele a căror datorie publică este ridicată.

“Expansiunea fiscală trebuie să fie realizată fără a afecta sustenabilitatea datoriei. Statele cu datorii mari au mai puţin spaţiu de a face asta. Însă spaţiul fiscal nu este un dat de la natură. Poate fi extins, chiar şi în statele cu datorii mari. Cum? Prin reforme structurale care majorează potenţialul de producţie, rata de participare, productivitatea – toţi factori care contribuie substanţial la creşterea potenţialului viitoarelor venituri din taxe. O creştere permanentă a veniturilor extinde posibilitatea de a plăti datoria mâine şi creează condiţiile pentru expansiunea fiscală de astăzi. Reformele structurale nu sunt populare pentru că implică plata unui preţ astăzi pentru beneficii de mâine, însă dacă angajamentul guvernului este real şi reformele sunt credibile, beneficiile sunt câştigate mai repede şi acestea includ mai mult spaţiu fiscal”, a explicat preşedintele BCE.

În 2014, România a plătit 10,1 miliarde de lei sub formă de dobânzi, cu 5,2% mai puţin decât în 2013, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice (MFP). În primele nouă luni ale acestui an, valoarea dobânzilor plătite s-a ridicat la 7,9 miliarde de lei, cu 8,1% mai puţin decât în perioada similară din 2014.

BCE: Atenţie la deficite

Într-un raport publicat luni, BCE solicită Comisiei Europene atenţie cu privire la flexibilitatea acordată statelor care cer un spaţiu fiscal mai mare, respectiv posibilitatea de a construi bugetul pe anul viitor pe un deficit mai mare decât cel prevăzut în pactul de stabilitate.

„Având în vedere că doar un mic set de reforme structurale au costuri fiscale pe termen scurt, flexibilitatea prevăzută în Pactul de stabilitate și creștere ar trebui utilizată cu atenție pentru a evita riscul să fie utilizată incorect. Cu excepția notabilă a reformei sistemului de pensii, nu există costuri fiscale semnificative pe termen scurt asociate în general cu reformele structurale”, se arată în raportul BCE.

Pe de altă parte, numeroase state europene nu respectă la ora actuală ţinta de deficit de 3% impusă de tratatele UE.

deficite

Mario Draghi: Am cerut analize pentru decizia din decembrie

Mario Draghi a precizat totodată că a solicitat mai multe analize cu privire la eficienţa opţiunilor pe care BCE le are la dispoziţie în cadrul programului de relaxare cantitativă. Decizia de extindere a acestui program ar putea fi luată la şedinţa Băncii din decembrie, dacă aceasta va fi necesară.

“Dacă suntem convinşi că ţinta de inflaţie pe termen lung este periclitată, vom lua acţiunile necesare. Între timp evaluăm dacă schimbările faţă de scenariul de bază sunt temporare sau nu. Mai mult, după întâlnirea din Malta, le-am cerut tuturor comisiilor relevante şi angajaţilor BCE să pregătească analize cu privire la eficienţa relativă a diferitelor opţiuni pentru şedinţa din decembrie. Vom decide pe baza acestora. Vom vedea dacă sunt necesare stimulente suplimentare. Este o întrebare deschisă. Programele pe care le-am pus la punct sunt toate caracterizate de capacitatea de a fi folosite cu flexibilitatea de care e nevoie”, a declarat Mario Draghi.

Preşedintele BCE a mai adăugat că inflaţia se va menţine aproape de zero sau chiar în teritoriu negativ până la începutul anului viitor, pe fondul evoluţiilor legate de preţurile energiei.

“Aş face o distincţie acum între prognoze pentru perioada următoare şi cele pe termen mediu şi lung. În ceea ce priveşte următoarele luni, cel mai relevant factor va fi preţul energiei. Ne aşteptăm ca inflaţia să rămână aproape de zero sau chiar să intre în teritoriul negativ, cel puţin până la începutul anului 2016. După aceea, efectul declinului brusc al preţului petrolului pe care l-am văzut de la finele anului 2014 şi la finele acestui an va dispărea din indicele anual al preţurilor. Acest lucru va duce la o creştere exclusiv mecanică a inflaţiei”, a mai declarat Mario Draghi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.11.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministrul Florin Cîțu: S-au cheltuit 44 milioane euro în numele informatizării ANAF, serverele stau de 3 ani pe holuri

Razvan Diaconu

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a spus luni seara, la Digi 24, că informatizarea Fiscului nu s-a realizat, dar asta nu înseamnă că nu s-au cheltuit… Mai mult

Stiri

Piaţa ambalajelor din România – 890 milioane euro, mai puţin de 15% sunt biodegradabile

Vladimir Ionescu

Piaţa ambalajelor din România este de aproximativ 890 milioane euro, dar numai 15% sunt realizate din materiale biodegradabile, scrie Agerpres. “Analizată global, piaţa ambalajelor este… Mai mult

Stiri

OMS rectifică evaluarea noului coronavirus: De la amenințare globală “moderată”, la “ridicată”

Iulian Soare

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a corectat luni evaluarea ameninţării legate de coronavirusul din China care trece de la “moderată”, cum era calificată până în… Mai mult

Stiri

Noul coronavirus / Protecția Consumatorilor cere ajutorul unor instituții pentru a bloca intrarea pe piață a unor produse din China

Vladimir Ionescu

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a solicitat luni sprijinul Direcției de Sănătate Publică Constanţa pentru „împiedicarea punerii pe piaţă, în vederea comercializării, a produselor… Mai mult

Europa

Bruxelles / Summit special pe tema bugetului multianual organizat pe 20 februarie

Iulian Soare

Președintele Consiliului European, Charles Michel, i-a invitat pe liderii UE la un summit special pe tema bugetului UE 2021-2027. ”A venit vremea să ajungem la… Mai mult

Stiri

Statistici BNR: Creditul neguvernamental a scăzut în decembrie. Administraţia publică s-a împrumutat mai mult

Adrian N Ionescu

Soldul creditelor acordate Guvernului şi administraţiilor locale a crescut cu 3,3%, în decembrie 2019, faţă de noiembrie, până la mai mult de 116,21 miliarde de… Mai mult

Stiri

Dragoș Tănăsoiu (PNL Sector 5) a fost numit șef al Corpului de control al premierului

Vladimir Ionescu

Daniel Dragoş Tănăsoiu (foto), fost secretar general al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), este noul şef al Corpului de control al prim-ministrului.… Mai mult