Actualul context, caracterizat de o inflaţie scăzută şi de rate mici ale dobânzilor, le-a permis guvernelor să facă economii la buget, însă acestea ar trebui să se îndrepte către investiţii rentabile, nu către completarea unor cheltuieli curente, cum sunt cele cu salariile sau cu bunurile şi serviciile, a arătat Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), într-un interviu acordat presei italiene.

“Inflaţia scăzută are două efecte. Primul este negativ deoarece face reducerea datoriei mai dificilă. Al doilea este pozitiv pentru că reduce dobânzile aferente acestei datorii. Calea pe care trebuie să o ia politica fiscală este îngustă, însă este singură: pe de o parte trebuie să asigure sustenabilitatea datoriei şi pe de altă parte să susţină creşterea”, a arătat Mario Draghi.

Preşedintele BCE a adăugat că folosirea nechibzuită a acestor economii poate duce la apariţia unor riscuri în momentul în care dobânzile vor începe să crească.

“Dacă economiile de la dobânzi sunt folosite pentru cheltuieli curente creşte riscul ca datoria să devină nesustenabilă atunci când dobânzile vor creşte. Ideal, aceste economii ar trebui cheltuite pentru investiţii publice a căror rate de rentabilitate vor permite plata dobânzilor când acestea vor creşte. Creşterea este asigurată astăzi, iar finanţele publice nu sunt destabilizate atunci când dobânzile vor creşte. Evident, nu este simplu. După cum ştim, nu există multe investiţii publice cu o rată de rentabilitate mare”, a declarat Draghi.

De asemenea, el a punctat că printre cele mai recomandate cheltuieli făcute în cadrul unei expansiuni fiscale sunt cele pentru implementarea unor reforme structurale, în special pentru statele a căror datorie publică este ridicată.

“Expansiunea fiscală trebuie să fie realizată fără a afecta sustenabilitatea datoriei. Statele cu datorii mari au mai puţin spaţiu de a face asta. Însă spaţiul fiscal nu este un dat de la natură. Poate fi extins, chiar şi în statele cu datorii mari. Cum? Prin reforme structurale care majorează potenţialul de producţie, rata de participare, productivitatea – toţi factori care contribuie substanţial la creşterea potenţialului viitoarelor venituri din taxe. O creştere permanentă a veniturilor extinde posibilitatea de a plăti datoria mâine şi creează condiţiile pentru expansiunea fiscală de astăzi. Reformele structurale nu sunt populare pentru că implică plata unui preţ astăzi pentru beneficii de mâine, însă dacă angajamentul guvernului este real şi reformele sunt credibile, beneficiile sunt câştigate mai repede şi acestea includ mai mult spaţiu fiscal”, a explicat preşedintele BCE.

În 2014, România a plătit 10,1 miliarde de lei sub formă de dobânzi, cu 5,2% mai puţin decât în 2013, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice (MFP). În primele nouă luni ale acestui an, valoarea dobânzilor plătite s-a ridicat la 7,9 miliarde de lei, cu 8,1% mai puţin decât în perioada similară din 2014.

BCE: Atenţie la deficite

Într-un raport publicat luni, BCE solicită Comisiei Europene atenţie cu privire la flexibilitatea acordată statelor care cer un spaţiu fiscal mai mare, respectiv posibilitatea de a construi bugetul pe anul viitor pe un deficit mai mare decât cel prevăzut în pactul de stabilitate.

„Având în vedere că doar un mic set de reforme structurale au costuri fiscale pe termen scurt, flexibilitatea prevăzută în Pactul de stabilitate și creștere ar trebui utilizată cu atenție pentru a evita riscul să fie utilizată incorect. Cu excepția notabilă a reformei sistemului de pensii, nu există costuri fiscale semnificative pe termen scurt asociate în general cu reformele structurale”, se arată în raportul BCE.

Pe de altă parte, numeroase state europene nu respectă la ora actuală ţinta de deficit de 3% impusă de tratatele UE.

Mario Draghi: Am cerut analize pentru decizia din decembrie

Mario Draghi a precizat totodată că a solicitat mai multe analize cu privire la eficienţa opţiunilor pe care BCE le are la dispoziţie în cadrul programului de relaxare cantitativă. Decizia de extindere a acestui program ar putea fi luată la şedinţa Băncii din decembrie, dacă aceasta va fi necesară.

“Dacă suntem convinşi că ţinta de inflaţie pe termen lung este periclitată, vom lua acţiunile necesare. Între timp evaluăm dacă schimbările faţă de scenariul de bază sunt temporare sau nu. Mai mult, după întâlnirea din Malta, le-am cerut tuturor comisiilor relevante şi angajaţilor BCE să pregătească analize cu privire la eficienţa relativă a diferitelor opţiuni pentru şedinţa din decembrie. Vom decide pe baza acestora. Vom vedea dacă sunt necesare stimulente suplimentare. Este o întrebare deschisă. Programele pe care le-am pus la punct sunt toate caracterizate de capacitatea de a fi folosite cu flexibilitatea de care e nevoie”, a declarat Mario Draghi.

“Aş face o distincţie acum între prognoze pentru perioada următoare şi cele pe termen mediu şi lung. În ceea ce priveşte următoarele luni, cel mai relevant factor va fi preţul energiei. Ne aşteptăm ca inflaţia să rămână aproape de zero sau chiar să intre în teritoriul negativ, cel puţin până la începutul anului 2016. După aceea, efectul declinului brusc al preţului petrolului pe care l-am văzut de la finele anului 2014 şi la finele acestui an va dispărea din indicele anual al preţurilor. Acest lucru va duce la o creştere exclusiv mecanică a inflaţiei”, a mai declarat Mario Draghi.