Marea restanță a guvernului: Guvernanța corporativă a companiilor de stat. Un tablou al ineficienței

Guvernul României a ajuns în punctul în care neaplicarea principiilor guvernanței corporative în companiile de stat produce pierderi mai mari decât restanțele acestora la bugetul de stat:
Comisia Europeană a informat România că îi va reține bani – o estimare provizorie indică o sumă în jur de 500 milioane euro – din cererea a treia de plată din PNRR.

Motivul: Guvernul a ratat, între altele, reforma guvernanței întreprinderilor de stat. Exemplele concrete ale Comisiei se referă la companii din subordinea Ministerului Energiei și Ministerului Transporturilor.

Chestiunea semnalată de Comisie mai are un efect, încă nediscutat- lipsa guvernanței corporative la companii de stat pune în pericol și cel mai recent plan de țară: aderarea la OCDE.

Clientelismul din aceste companii e atât de radical, încât, Consiliile de Administrație ale unor companii strategice încă mai sunt populate cu mandatari provizorii cu legături hilare cu domeniile: de la funcționari mărunți din ministere, la o cosmeticiană, un medic veterinar, un patron de club, un absolvent de litere etc, etc. Iar asta conduce garantat la dezastru financiar.

Contraperformanțele companiilor de stat

Potrivit datelor Ministerului de Finanțe, la sfârșitul primului semestru al anului 2024, companiile de stat și cele din subordinea autorităților publice locale aveau plăți restante către buget de aproape 4 miliarde de lei. La această sumă se mai adăugau alte aproape 7 miliarde de lei, plăți restante către alți creditorii. 

Comparativ cu perioada similară a anului trecut, rezultatele financiare ale societăților de stat s-au înrăutățit

Potrivit Termene.ro, în topul primelor 20 de companii care au înregistrat pierderi în 2023 se numără 7 companii de stat:

• Complexul Energetic Hunedoara SA (aflată în insolvență) – 951.267.233 lei
• Compania Națională de Căi Ferate CFR SA – 585.927.712 lei
• C.E.T. Govora SA (în reorganizare judiciară) – 281.145.525 lei
• Regia Autonomă Pentru Activități Nucleare (în faliment) – 268.561.470 lei
• CFR Marfă SA – 231.136.331 lei
• Termoenergetica București SA – 187.730.154
• METROREX SA – 186.856.786

Multe companii de stat au și restanțe la bugetul de stat care totalizează aproape 10,5 miliarde de lei.. De exemplu:

• CFR Marfă SA are datorii la bugetul de stat de 1,5 miliarde de lei, la o cifră de afaceri de 778,5 milioane de lei
• Compania Națională a Huilei SA are datorii la bugetul de stat de 1,46 de miliarde de lei
• Unifarm – 1,4 miliard lei datprii la buget
• Societătea Comercială pentru Închiderea Minelor – 1 miliard lei datorii la stat
• Compania Națională de Căi Ferate CFR SA are datorii la bugetul de stat de 674,8 milioane de lei
• Complexul Energetic Hunedoara SA are datorii la bugetul de stat de 339,7 milioane de lei

Continuă angajarile la ”stat”

În ciuda performanțelor economice slabe raportate de majoritatea întreprinderilor publice, cheltuielile de natură salarială au avansat într-un ritm accelerat. Dacă la sfârșitul primului semestru din 2023 acestea au totalizat 12,68 de miliarde de lei, la mijlocul acestui an ele urcaseră la 14,58 de miliarde de lei, înregistrând astfel o creștere cu 13%.

1.294.016 persoane erau angajate în sectorul bugetar în luna iulie a acestui an, cu 482 de posturi mai mult decât în luna iunie, arată ultimele date publicate de Ministerul Finanțelor. În luna iulie a anului trecut numărul angajaților la stat era de 1.283.500.

Guvernul promite să țină costurile sub control

În planul de reducere a deficitului pe care guvernul îl va negocia cu Comisia Europeană este atinsă și chestiunea eficientizării costurilor generate de instituții/companii publice.

Problema nu e atinsă fundamental – adică nu se vorbește explicit de guvernanță corporativă, ci de ”crearea unei baze de date care urmăreşte costurile medii şi care va ajuta la identificarea deviaţiilor şi a cheltuielilor excesive”.

„Prin implementarea unui mecanism de control pentru creşteri de costuri de peste 20% faţă de medie, reforma limitează risipa şi impune o justificare riguroasă pentru orice depăşire semnificativă”, arată Planul guvernului Ciolacu.

Verdictul Băncii Mondiale

O analiză realizată în primăvară de Banca Mondială privind situația întreprinderilor de stat din România arăta că acestea sunt mai puțin profitabile decât cele private, generează venituri mai mici pe angajat decât cele din sectorul privat, dar în schimb salariații la stat au prime mai mari, ceea ce afectează rezultatul financiar al acestora.

Mai mult: din totalul de 142 de întreprinderi publice de la nivel central cărora li se aplică prevederile legale privind guvernanța corporativă, doar la 25 s-a finalizat procedura de selecție, la restul de 110 întreprinderi publice Consiliul de administrație fiind format din administratori provizorii.

Responsabilitatea pentru acest eșec revine, în ordine, AMEPIP – Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, Secretariatului General al Guvernului (coordonator al AMEPIP) și autorităților publice titulare ale acestor companii de stat (ministere).

Topul ministerelor care păstrează haosul în companiile statului

Guvernul a luat act de situația pe care trebuia să o rezolve integral până în T4 din 2023 dintr-un Memorandum , care aduce la cunoștința executivului ceea ce se știe de 2 ani în ministerele responsabile inclusiv de banii din PNRR. În plus, guvernul a înființat anul trecut și o Agenție de Monitorizare a Companiilor de stat, care și-a început deja activitatea.

Memorandumul conține o anexă cu stadiul procedurilor de selecție a administratorilor întreprinderilor publice aflate în portofoliul autorităților tutelare.

Ministerele cu cele mai multe Consilii de Administrație formate din administratori provizorii sunt:

• Ministerul Economiei – 42 de companii
• Ministerul Transporturilor – 22 companii
• Ministerul Energiei – 17 companii

Tabelul complet conține 17 ”autorități tutelare”, inclusiv Ministerul Mediului, Ministerul Finanțelor, Ministerul Cercetării sau MApN.

Consecințe imediate ale neaplicării principiilor de guvernanță în companii de stat

Comisia Europeană a insistat în repetate rânduri ca România să aplice regulile guvernanței corporative în companii de stat, Bruxelles insistând ca aceasta în fie inclusă ca țintă/jalon în Planul de Reziliență. Reducerea numirilor temporare la conducerea companiilor de stat la nivel central a fost negociată și acceptată de Guvernul României, în cadrul PNRR existând mai multe jaloane în acest domeniu.

Toate aceste jaloane sunt în prezent ratate:

• Reducerea cu 50 % a numirilor interimare/temporare în consiliile de administrație ale companiilor de stat centrale (Număr secvențial: 442) – termen T4 2023

• Reducerea cu 10 % a numirilor interimare/temporare în consiliile de administrație ale companiilor de stat centrale (Numar secvențial: 444) – termen T4 2023

• Selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R., Metrorex, C.F.R. Călători (Număr secvențial: 79) – termen T4 2022

Ratarea acestor ținte a avut o consecință clară: este unul dintre motivele pentru care Comisia Europeană nu a aprobat nici până în prezent a treia cerere de plată din PNRR, transmisă la Bruxelles pe 15 decembrie 2023 (termenul de aprobare era 15 martie 2024).

De precizat: Potrivit regulamentului de aplicare al Mecanismului de Redresare și Reziliență, România nu poate transmite o cerere nouă de plată până când nu se aprobă ultima cerere transmisă.

(Citește și: ”Degringoladă corporativă în companiile statului: Doar 25 din 142 de întreprinderi aplică legea guvernanței – s-au ratat 3 jaloane din PNRR, de care depindea tranșa a treia de bani. Provizorate și selecții hilare în CA-uri”)

***