La obiect

Bilanțul Sănătății, la preluarea mandatului: cel mai mare deficit, generat de salariile estimate greșit

“Nu vrem să speriem pe nimeni, dar deficitul la Fondul Naţional Unic de Sănătate, în primele nouă luni, este de trei miliarde de lei. Prima… Mai mult

07.11.2019

La obiect

Documente MFP – execuția după T3: ”gaura” reală de la buget este de 21,7 mld de lei

Anunțul de miercuri al premierului Ludovic Orban, potrivit căruia gaura de buget este de 11 miliarde de lei, este contrazis chiar de datele oficiale ale… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

5 viziuni antagonice asupra proiectului de Buget multianual propus de Comisia Juncker. Critici deschise la summit-ul Coeziunii

Propunerile Comisiei Europene încă în funcţie în legătură cu viitorul cadru financiar multianual al UE (2021-2027) sunt inechitabile faţă de statele central şi est-europene, întrucât… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

Ce vinde și ce cumpără România: Competitivitatea generală și produsele producătoare de deficit

Datele finale publicate de INS arată că România a ajuns în 2018 la un deficit comercial de 7,5% din PIB, valoare foarte mare atât în… Mai mult

04.11.2019

Cronicile

Marea majorare a pensiilor 2 – sau cum se rescrie istoria

de Marin Pana , 2.9.2019

În luna august 2007, valoarea punctului de pensie era de 396,20 lei iar bugetul asigurărilor sociale era echilibrat. Banii cu care erau taxate salariile pentru plata pensiilor erau suficienți, fără a fi nevoie de transferuri de la bugetul de stat ( situație destul de apropiată de cea din prezent). Pe fondul unui avans economic record, la finalul unui ciclu de creștere, punctul de pensie a urcat în octombrie 2009 la 732,80 lei.

Așadar, în 2009, în pofida unor avertismente repetate și a declanșării crizei economice, programul de majorare cumulată cu 85% a pensiilor ( proiectat în vremuri bune, pe ipoteza unei creșteri economice de 6,5% pe 2009 și nu de scădere cu peste șapte procente) a fost transpus în practică. După care, în pofida trecerii legii de reducere cu 15% (la 622,90 lei punctul de pensie) prin asumarea răspunderii guvernamentale, nu s-a mai putut întoarce acordarea de beneficii sociale fără acoperire în rezultatele economice și veniturile bugetare.

Pentru salvarea bugetului, al cărui deficit a urcat la -7,2% din PIB în 2009 și -5,4% din PIB în 2010, a fost necesar binecunoscutul acord de împrumut cu FMI-UE-BIRD, prin care, în mod cu totul excepțional*, FMI a acordat Ministerului Finanțelor suma de circa 2,2 miliarde de euro, pentru a acoperi un gol temporar în visterie la finele lui 2009.

Gol generat în mare parte de nivelul nesustenabil al pensiilor indexate riscant, în contextul rezultatelor economice foarte bune consemnate până în trimestrul III al lui 2008. Dar care au fost achitate mai apoi pe fondul scăderii semnificative a economiei din 2009. Nota de plată a cumulat aproape 2,5 miliarde euro.

*În mod normal, Ministerul Finanțelor nu ar fi avut cum să ia bani din tranșele oferite de FMI, deoarece această instituție se ocupă strict de consolidarea rezervei valutare. De aceea, majoritatea banilor din acord au fost gestionați de BNR (inclusiv rambursarea cu succes a banilor datorați, fără a afecta nivelul rezervei valutare din prezent).

Iată cum se prezentau în aprilie 2017, după ce s-a tras linia, datele financiare pentru tranșele din împrumutul FMI care s-au dus la Ministerul Finanțelor, cu observația că în perioada 2009 -2011 am plătit mai bine de 120 milioane de euro dobânzi și comisioane fără a rambursa, de fapt, niciun ban:

Per total, dacă punem cap la cap aceste date, o bună parte din majorarea pensiilor (altminteri înghețate apoi la aceeași valoare pe timp de mai bine de trei ani și majorate apoi prudent, cu doar 4% la 1 ianuarie 2013) a fost plătită în 2009 cu bani împrumutați și apoi rambursați, în cea mai mare parte, în anii 2013 -2014.

Altminteri, sumele luate cu împrumut de Finanțele publice, tot pentru a sprijini bugetul, au fost eșalonate decalat pentru cele trei entități de la care au venit banii, începând cu FMI, continuând cu UE și terminând cu BIRD ( Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, membră a grupului Băncii Mondiale).

Așadar, avatarul isprăvilor bugetare din 2009 nu s-a terminat nici măcar în prezent iar suma achitată doar pe dobânzi și comisioane în cazul banilor primiți de la UE ( din care nu s-a prevăzut nici o rambursare de principal în 2016, an electoral) se ridică la 622 milioane de euro. cost pe zece ani al grabei de a cheltui bani publici pe care nu-i aveam.

Dar, precum în cazul reclamelor TV cu produse miracol la ore de slabă audiență, „asta nu e tot”, mai avem de restituit până în 2023 și banii de la BIRD, scutiți de plata principalului în intervalul 2009 -2021 dar purtători de dobânzi și comisioane în sumă de 128 milioane de euro, evident, tot pe motiv de grabă de consum ( nu de școli, spitale sau drumuri, cum ar fi trebuit).

Acum, înainte de a se fi terminat financiar prima serie din „Marea majorare a pensiilor 1”, s-a declanșat „Marea majorare a pensiilor 2”. Deocamdată cu o creștere arbitrară de 15% ( de la 1.100 lei la 1.265 lei punctul de pensie), la un cost de 8,4 miliarde de lei sau 0,81% din PIB pe ultimele patru luni ale anului (dar, atenție mare, 2,43% din PIB în termeni anualizați).

Revenind la cele 85% creștere din 2009 față de 2007, se poate vedea ușor similitudinea majorării de la 1.000 lei punctul în iunie 2017 spre 1.775 lei în 2021, în baza unei presupuse creșteri economice de 5,5% pe anul în curs și de 5,7% (!?) pe anul viitor, potrivit cifrelor oficiale din prognoza CNSP, cea care stă la baza cifrelor de 1.031 miliarde lei PIB realizări pe 2019.

Anul acesta avem noroc cu aplicarea pe doar patru luni a majorării punctului de pensie cam de trei ori mai mult față de creșterea economică, dar în 2020 majorarea va trebui dată întocmai. Așadar, după ce că avem deja o problemă, creșterea de 40%, de la 1.265 lei la 1.775 lei punctul de pensie prevăzută pentru septembrie 2020 va însemna o presiune majoră pe bugetul încă neîntocmit pe anul viitor (în treacăt fie spus, bugetul Poloniei e gata și a fost prevăzut cu deficit zero).

Hai să facem o mare inginerie aritmetică și să vedem care este influența în bugetul pe 2020. Dacă o majorare de 165 de lei a punctului de pensie făcută de la 1 septembrie înseamnă în 2019 o influență pe bugetul anului în curs de 8,4 miliarde lei (cifre oficiale), atunci o majorare de 510 lei (1.775 lei – 1.265 lei ) de la 1 septembrie 2020, înseamnă aproximativ 26 miliarde de lei.

La un PIB prognozat de CNSP a fi de 1.110 miliarde lei ar veni exact 2,34% din PIB contribuție la deficitul pe 2020 ( în plus față de cele 25,2 miliarde lei deja antamate prin majorarea din prezent, de la 1.100 lei la 1.265 lei). Adică aproximativ 7% din PIB în termeni anualizați, pentru că banii vor trebui dați pe întreg anul 2021, precum și pe cei care vor urma. Foarte probabil, în lipsa creșterilor de taxe și impozite, tot din venituri fiscale mai mici de 30% din PIB.

Cu sau fără intervenția nefastă a unei crize a economiei mondiale, deja prezisă de economista-șefă a FMI, vă lăsăm libertatea de „a completa pe linia punctată” detaliile scenariului după care se vor derula în România evenimentele din seria a doua a filmului deja văzut, cu marile creșteri ferm angajate din prezumtive surse viitoare.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.9.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

USR și PLUS au decis activarea a două structuri de coordonare și consolidarea alianței

Vladimir Ionescu

  USR și PLUS au decis în ședința de vineri a Birourilor Naționale Reunite ca alianța lor să se întărească, inclusiv prin activarea a două… Mai mult

Stiri

Tăierile ilegale de lemn din România sunt de 2 ori mai mari decât se estima până acum și ajung la 38,6 mil de metri cubi

Vladimir Ionescu

În România se taie neautorizat într-un an aproximativ 38,6 milioane de metri cubi de lemn, cu 20 de milioane peste cifrele oficiale, a declarat, vineri,… Mai mult

Stiri

Diaspora a început să voteze

Vladimir Ionescu

Votul pentru cel de-al doilea tur al alegerilor pentru desemnarea Președintelui României a început în străinătate, vineri, la Auckland, Australia. ”Votul pentru cel de-al doilea… Mai mult

Stiri

FAN Courier preia operatorul de transport și logistică SLS Cargo

Vladimir Ionescu

FAN Courier, liderul pieței locale de curierat,  își consolidează poziția pe segmentul transporturi integrate și logistică prin achiziția companiei SLS CARGO, fondată în anul 2014… Mai mult

Stiri

Benjamin Netanyahu – pus oficial sub acuzare pentru fraudă, luare de mită, abuz în funcție

Iulian Soare

Premierul statului Irael, Benjamin Netanyahu, a fost pus sub acuzare joi pentru corupție. Potrivit Politico, procurorul general Avichai Mandelblit a avizat rechizitoriul în care Netanyahu… Mai mult

Stiri

Importurile de vin ale României depăşesc exporturile cu 15 milioane de euro – Eurostat

Adrian N Ionescu

România a exportat vin de peste 67,4 milioane de euro în 2018 (77% în ţările UE), iar importurile au valorat cu 15,4 de milioane de… Mai mult

Stiri

Până la digitalizare: O companie pierde, în medie, cinci ore pe lună pentru a semna și pregăti documente pentru bancă

Vladimir Ionescu

O companie ”pierde”, în medie, cinci ore pe lună pentru pregătirea și semnarea documentelor în relația cu banca, reiese dintr-un studiu realizat de UniCredit Bank.… Mai mult