Premierul britanic David Cameron și președintele Consiliului European Donald Tusk nu au ajuns la o înțelegere duminică seară cu privire la condițiile impuse de Marea Britanie pentru a rămâne în Uniunea Europeană, transmite The Guardian.
Cei doi lideri sperau să finalizeze negocierile cu privire la relația dintre Londra și Bruxelles în cursul unei cine ce a avut loc la sediul Guvernului britanic din Downing Street astfel încât înțelegerea să poată fi prezentată luni liderilor europeni, înaintea unui summit crucial ce va avea loc în mai puțin de trei săptămâni. O înțelegere i-ar fi permis lui Cameron să organizeze referendumul promis, cu privire la apartenența statului la UE, în primăvară.
O sursă guvernamentală a precizat pentru presa străină că liderii nu au ajuns la niciun acord pe niciunul dintre cele patru puncte importante de pe agendă. Negocierile vor continua luni, iar marți ar urma să fie prezentată o concluzie.
Sursa a precizat totodată că s-au făcut progrese, dar și că Donald Tusk a prezentat un document din care reiese că actualele circumstanțe ale Marii Britanii îndeplinesc criteriile pentru aplicarea mecanismului ”frânei de urgență”, prin care statului i s-ar permite oprirea pentru o perioadă de cel mult patru ani a plăților sociale pentru imigranții europeni.
Dacă va fi aprobat și de ceilalți lideri ai statelor membre UE, mecanismul ar putea intra în vigoare chiar după vot, astfel încât să îi convingă pe sceptici în legătură cu eficiența sa în temperarea fluxului de muncitori imigranți.
În urma discuțiilor, Tusk a scris pe contul său de Twitter că nu s-a ajuns încă la o înțelegere, dar și că următoarele 24 de ore sunt ”cruciale”. Declarația contrastează puternic cu mesajul transmis la începutul reuniunii, când a precizat că speră să ajungă la o înțelegere cu premierul britanic.
Cele patru puncte esențiale în negocierile dintre Marea Britanie și restul Uniunii Europene se referă la:
- protejarea pieței unice pentru state din afara zonei euro;
- stimularea competitivității prin reducerea poverii birocrației;
- exceptarea Marii Britanii de la integrarea europeană tot mai strânsă;
- restricții privind accesul migranților europeni la prestațiile de pe piața muncii, cum ar fi creditele fiscale (beneficii sociale acordate persoanelor care lucrează sau care au copii).
Mecanismul ”frânei de urgență” a fost propus de Bruxelles ca alternativă la planul guvernului britanic de a decide unilateral încetarea plății beneficiilor sociale pe o perioadă de patru ani, măsură considerată discriminatorie de alte state care au acuzat Marea Britanie că încalcă principiul liber circulații în UE.
Înaintea întâlnirii dintre Cameron și Tusk, surse din Downing Street au precizat că premierul ar fi dispus să accepte acest mecanism, dacă l-ar putea implementa la ora actuală și dacă ar rămâne în vigoare până la rezolvarea problemei de fond.
”Mai e nevoie să facem progrese la toate cele patru puncte. În legătură cu beneficiile sociale, Comisia a pus pe masă un draft din care reiese clar că actualele circumstanțe din Marea Britanie îndeplinesc criteriile pentru intrarea în vigoare a frânei de urgență. Asta înseamnă că premierul își poate considera îndeplinit angajamentul de a restricționa beneficiile pentru migranți, pe o perioadă de patru ani”, a comentat sursa citată.
Cameron a precizat că va amâna referendumul pe tema apartenenței Marii Britanii la UE dacă oferta prezentată de Bruxelles nu este considerată a fi suficientă.
Munca, principalul motiv al migrației în Marea Britanie
În perioada iunie 2014-iunie 2015, numărul imigranților care au ajuns în Marea Britanie în căutarea unui loc de muncă s-a ridicat la 294.000 de persoane, potrivit celor mai recente date ale Biroului britanic de Statistică (ONS). Un procent de 64% dintre ei aveau asigurat un loc de muncă, în vreme ce 36% (107.000 de persoane) erau în căutarea unui loc de muncă.
Circa 58% dintre imigranți proveneau din state membre ale UE. Din datele ONS reiese că numărul românilor stabiliți în Marea Britanie la finele anului 2014 era de 170.000 de persoane, în creștere cu 18% față de anul anterior. Dintre ei, circa 8.000 au cetățenie britanică.
Topul migranților, în funcție de statul în care s-au născut
