Marcel Ciolacu atac împrăștiat la adresa USR: „Oameni falși care s-au trezit la guvernare şi au omorât oamenii”

Premierul Marcel Ciolacu a lansat un atac dur la adresa USR, despre care a declarat, într-o intervenție publică, că în perioada pandemiei de Covid, când aceștia sau aflat pentru câteva luni în guvern, în România s-au întâmplat „cele mai mari grozăvii” şi că în tot acest timp s-a furat.

Șeful Guvernului i-a acuzat pe cei de la USR care contestă ancheta DNA în cazul achiziției de vaccinuri că sunt „oameni falși care s-au trezit la guvernare şi au omorât oamenii”.

Declarațiile lui Marcel Ciolacu

„Ştiam cu toţii, am fost ţinuţi în casă, 30-60 de zile şi în această perioadă s-au întâmplat cele mai mari grozăvii din România. Nu aş începe cu furturile şi incapacitatea guvernamentală. Aduceţi-vă aminte că oamenii nu au avut acces la sistemul public de sănătate. Nu au avut nicio coerenţă în administrarea unei astfel de situaţii.

Părerea mea e că a fost mult amatorism, multă prostie şi furau în timp ce ei se întâlneau. Aduceţi-vă aminte celebre poze chiar din Palatul Victoria.

Există un raport al Curţii de Conturi în ceea ce priveşte vaccinurile, în ceea ce priveşte măştile, neconforme, luate la nişte preţuri astronomice. Eu cred că avem cu toţii o datorie de a afla adevărul care convine unora, nu convine altira, ar nu poţi să schimbi adevărul”, a declarat Marcel Ciolacu la România TV.

”Responsabilii ar fi trebuit să plece din spaţiul public”

Premierul a spus că cei responsabili ar fi trebuit să plece din spaţiul public.

„Din punctul meu de vedere ar fi trebuit să plece de mult din spaţiul public, chiar dacă au furat, chiar dacă nu au furat. Am avut o mortalitate pe primul lor în lume în timpul pandemiei. De acel lucru nu mai vorbeşte nimeni. Acolo ar fi trebuit în primul rând cercetat ce s-a întâmplat.

Există şi omor din culpă din deciziile pe care le-ai luat. Când vrei să fii ministru, premier, trebuie să îţi asumi şi acest lucru. Nu poţi să ieşi acum, e ridicolă atitudinea lor în acest moment, cu dosare politice. Mă bucur că în perioada în care ştiţi că am avut cazul Buzatu, m-aţi văzut pe mine spunând că e făcătură?

Mă bucur că atâta timp cât sunt prim-ministrul Justiţia e independentă şi funcţionează. A început o urmărire penală. Au mai existat cereri în Parlament de ridicare a imunităţii. Toate au fost votate. Trebuie să facem o diferenţă foarte clară între declaraţiile politice şi ceea ce înseamnă urmărirea penală pentru fapte”, a afirmat Ciolacu.

Marcel Ciolacu spune că DNA i-a atras atenția că pune presiune să se afle ”adevărul despre perioada pandemiei”

Marcel Ciolacu a adăugat că cei de la DNA i-au atras atenţia că pune presiune când se exprima în spaţiul public cerând adevărul despre perioada pandemiei de Covid.

„Mi s-a spus de la DNA că pun presiune şi din acel moment m-am oprit în spaţiul public de a solicita să se afle cât mai repede adevărul. Dar repet, este un raport al Curţii de Conturi unde spune că sute de milioane de euro s-au furat în acea perioadă. În ceea ce priveşte vaccinurile, cum poţi să justifici această achiziţie? Sute de milioane şi noi suntem… Ne-am fi vaccinat timp de 10 ani de câte 10 ori fiecare român. E ilogică comanda. (…) Presupun că se vor afla multe lucruri, dar să ieşi public şi să spui că e ceva dirijat politic, trebuie să mergi la DNA să dai explicaţii”, a declarat Marcel Ciolacu.

Miniștrii USR ai Sănătății: două mandate însumând câteva luni, mai puțin decât mandatul ministrului PNL anterior Nelu Tătaru, și incomparabil cu al ministrului succesor Alexandru Rafila

Miniștrii USR la care se referă prmierul Ciolacu au avut mandate foarte scurte, din care au fost demiși tocmai pentru că aveau tendința să acționeze altfel decât era mainstreamul politic:

Vlad Voiculescu a fost ministru între 23 decembrie 2020 și 14 aprilie 2021, când a fost demis. El a fost precedat de către miistrul PNL al Sănătății, Nelu Tătaru, care fusese ministru între 26 martie 2020 si 23 decembrie 2023.

Lui Vlad Voiculescu i-a succedat Ioana Mihăilă, cu un mandat itre 21 aprilie 2021 și 8 septembrie 2021 cand a venit din partea UDMR ministru Atilla Cseke. Două luni mai târziu, în noiembrie 2021, locul lui Cseke era luat de ministrul Alexandru Rafila, al cărui mandat ste exercitat și în prezent.

DNA, sesizată în mai 2021 de Curtea de Conturi: vizați Raed Arafat, Nelu Tătaru, Unifarm

În mai 2021, Curtea de Conturi a sesizat Direcția Națională Anticorupție pentru posibile nereguli la achiziții făcute în primul an al pandemiei de Ministerul Sănătății. Instituția, condusă pe atunci de Nelu Tătaru, era acuzată de abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals, iar prejudiciul este estimat la 2.875.160 lei.

Curtea de Conturi a sesizat, de asemenea, la DNA două posibile fapte de abuz în serviciu și la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, structură aflată în subordinea Departamentului pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat. Prejudiciile în acest caz erau estimate la 10.931.460 lei, respectiv 4.272.180 lei.

(Citește și: ”Raport special Curtea de Conturi, capitolul Unifarm: Contracte cu intermediari, nu cu producători, plăți fără recepția produselor, achiziții neconforme”)

Curtea de Conturi a reclamat, de asemenea, și Compania Națională Unifarm, atât la DNA, cât și la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1. Directorul general al Unifarm, Adrian Ionel, fusese pus sub urmărire penală în 2020, DNA anunțând că acesta a cerut unei companii o mită de 760.000 de euro.

DNA, 33 de dosare deschise în două luni din 2020

Și Camera Deputaţilor a aprobat, în noimbrie 2021, un proiectul de hotărâre pentru înfiinţarea unei Comisii parlamentare de anchetă privind achiziţiile publice efectuate în sectorul sanitar din România în timpul stărilor de urgenţă şi de alertă.

În 2020, procurorul-șef DNA Crin Bologa anunța că a deschis în cele două luni de stare de urgență 33 de dosare, cu prejudiciu total de câteva sute de milioane de lei, în care sunt vizate ”persoane importante” din instituţiile cu rol în achiziţiile de echipamente medicale. Nu este clar care au fost rezultatele.

Amintiri din pandemie: Ciza a fost asumată la Cotroceni și instituțiile militarizate

Pandemia de coronavirus a fost anunțată oficial de OMS pe 11 martie 2020

În România, în debutul pandemiei, președintele Iohannis a fost cel care și-a asumat să anunțe măsurile dure de prevenire a infecției cu coronavirus.

Pe 20 octombrie 2021, președintele anunța de la Cotroceni: ”Singurul lucru care se întâmplă dacă vă vaccinați este că scăpați de boală și scăpați cert de forme grave de boală, iar noi, ca societate, scăpam odată de această pandemie. Până atunci, până când vă convingeți să vă vaccinați, din păcate este nevoie de restricții prin care putem să avem grijă de cei mai vulnerabili”.

Președintele a creionat apoi, în linii mari, măsurile care vor fi luate de autorități – inclusiv carantina, restricția circulației de noapte – și a căror aplicare începea de luni, 25 octombrie.

Nemulțumit de evoluția cazurilor de coronavirus și de eficiența măsurilor adopte de autorități, președintele Klaus Iohannis îi convoca la Cotroceni pe 19 octombrie pe premierul demis Florin Cîțu și pe responsabilii guvernamentali care administrează combaterea pandemiei de Covid pentru a găsi soluții la criza sanitară în care se află România.

La întâlnire au mai participat: ministrul de interne Lucian Bode, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, directoarea Centrului Național de Supaveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul INSP, Adriana Pistol și coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiță.

Valeriu Gherghiță a fost numit, după pandemie, managerul spitalului SRI.

Într-o declarație făcută cu două zile înainte, președintele a deplâns lipsa de acțiuni concrete din partea autorităților și a cerut impunerea de restricții, „oricât de nepopulare ar părea”.

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a aprobat în iunie 2023 încetarea stării de risc epidemiologic şi biologic generată de pandemia de Covid-19.

***