fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Sistemul medical intră în carantină mai repede decât pacienții: sute de cadre medicale sunt contaminate, echipamentul de protecție e insuficient și vine prea târziu

Sute de cadre medicale au fost contaminate cu Covid-19 si au fost izolate la domiciliu, iar unele spitale au intrat în carantină in corpore –… Mai mult

25.03.2020

Chestiunea

Tabelul cu care a intrat România în criza Covid-19: Topul destinațiilor de export și țările din care facem cele mai multe importuri

România a intrat în criza Covid-19 cu una din cele mai nefericite situații privind balanța comercială și e greu de crezut că politicile economice ar… Mai mult

25.03.2020

La obiect

Analiștii, despre QE à la BNR: Banca Naţională va cumpăra de titluri de stat, cât timp „mai este loc” pentru deprecierea leului

  Banca Naţională a României (BNR) va cumpăra titluri de stat de pe piaţa secundară, aşa cum a promis vineri seara, dar operațiunile vor avea… Mai mult

23.03.2020

La obiect

România, lider european detașat în construcții – domeniu strategic în contextul epidemiei

România s-a plasat în ianuarie 2020 pe poziția de lider european detașat la creșterea sectorului construcțiilor, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o creștere de… Mai mult

23.03.2020

Mandatul european de arestare împlinește 16 ani: România a emis 14.230 de mandate și i s-au predat 5.181 fugari

de Mariana Bechir , 20.2.2020

Statele membre au emis între 2005 și 2017 un număr de 168.104 mandate europene de arestare, dintre care mai puțin de o treime au fost executate – 49.322.

De la aderare, România a emis 14.239 mandate europene de arestare și a primit 5.181 dintre fugarii solicitați, cu mențiunea că autoritățile române nu au comunicat Comisiei situația din anii 2011 și 2012.

 

Statistica prezentată de Bruxelles pentru 2017, ultimul pentru care s-a centralizat situația, arată că statele membre au emis 17.491 de mandate europene de arestare (EAW), dintre care au fost executate 6.317.

Cele mai multe dintre refuzuri au fost motivate prin angajarea statului în care se afla cel căutat că va pune în aplicare executarea pedepsei sau a măsurii de siguranță în conformitate cu dreptul său intern.

De la introducerea EAW, în 2004, mandatele și executările s-au aflat pe trend ascendent, arată statistica Uniunii:

Aproximativ o treime din EAW au fost emise pentru urmărire penală, restul pentru executarea unei condamnări.

Cele mai frecvente infracțiuni pentru care s-au emis asemenea mandate în 2017 au fost, conform datelor furnizate de 21 de țări:

  • furt și daune penale – 2.649 mandate
  • fraudă și corupție – 1.535 EAW)
  • trafic de droguri – 1.535

Au existat și 241 de mandate de arestare pentru terorism, majoritatea lor fiind emise de instanțe franceze.

În aproape 800 de cazuri a fost refuzată predarea

Două treimi din cei identificați și ale căror cazuri au ajuns în instanță au acceptat extrădarea în țara care a emis mandatul de arestare, procedura în acest caz durând, în medie, 15 zile.

Printre cazurile soluționate în 2017 au existat și 796 de refuzuri, 299 fiind motivate prin Articolul 4 Alin. 6 din Decizia – cadru privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre, care precizează că autoritatea judiciară de executare poate refuza executarea:

în cazul în care mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate, atunci când persoana căutată rămâne în statul membru de executare, este resortisant sau rezident al acestuia, iar acest stat se angajează să execute această pedeapsă sau măsură de siguranță în conformitate cu dreptul său intern

Danemarca a refuzat șase extrădări cerute de București, din cauza condițiilor de detenție

În 109 cazuri, refuzul a fost determinat de respectarea drepturilor fundamentale, de exemplu condițiile de detenție din țara unde s-a cerut predarea.

Germania este țara cu cele mai multe refuzuri motivate de respectarea drepturilor fundamentale s-a înregistrat în Germania – 87 de infractori doriți de alte state membre.

Au mai refuzat extrădarea, din cauze ce țin de respectarea drepturilor fundamentale:

  • Suedia – opt persoane
  • Danemarca – șase persoane, toate cerute de România. S-a refuzat extrădarea din cauza supraglomerării și a celorlalte condiții din penitenciare

România a cerut 14.239 fugari și a primit 5.181

De la aderare, România a emis 14.239 mandate europene de arestare și a primit 5.181 din fugarii solicitați. Datele sunt însă incomplete, lipsesc datele din 2011 și 2012 , care nu au fost transmise Comisiei de către instituțiile românești.

Cele mai multe mandate eu fost eliberate în primii șapte ani de după aderare, cu vârf înregistrat în 2013 – 2.234 de cereri transmise statelor UE.

În 2017, România a emis 1.350 de mandate de arestare europeană, majoritatea pentru executarea pedepsei (1.252) și a primit 515 dintre infractorii căutați.

România s-a remarcat la mai multe capitole, printre care și cel al persoanelor solicitate de alte state și identificate în țara noastră și apoi arestate pentru a fi predate țării ce a emis mandatul. S-a plasat astfel pe locul doi, cu 853 de arestări, după Marea Britanie (1.510) și înaintea Spaniei (818).

Numărul arestărilor în vederea extrădării a urcat la nivelul Uniunii, în 2017, la 7.738, comparativ cu 7.056 în 2016, în 24 din statele membre, care au oferit răspunsuri la acest capitol.

Statele cu cele mai multe mandate emise au fost Germania (2.600, dintre care au primit 1.234 persoane) și Polonia (2.432 fugari ceruți, 1.349 primiți). DUpă 2004, Polonia a deținut, în majoritatea anilor, recordul mandatelor emise.

Cei mai mulți dintre cei ceruți și predați de România au fost cetățeni români care fie au săvârșit infracțiuni în străinătate și apoi s-au întors acasă, fie au comis în țară infracțiunea și apoi au încercat să se ascundă în alte state.

România este țara cu cea mai scurtă procedură de predare în cazul în care cel pe numele căruia s-a emis mandat nu dorește să fie extrădat – 11 zile. În Italia și Portugalia durează cel mai mult această procedură de după arestare ce implică instanțele naționale – 90, respectiv 83,8 zile.

Mandatul european de arestare

Aceste mandate au fost introduse în 2004 și înlocuiesc procedura de extrădare, reglementată înainte prin acorduri bilaterale, a persoanelor care încearcă să se sustragă justiției.

Conform Deciziei – cadru, mandatul european de arestare este o decizie judiciară emisă de un stat membru în vederea arestării și a predării de către un alt stat membru a unei persoane căutate, pentru efectuarea urmăririi
penale sau în scopul executării unei pedepse sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate.

Procedura, accelerată și construită pe principiul recunoașterii reciproce a deciziilor penale, în cadrul sistemului de liberă circulație a deciziilor judiciare în materie penală.

Mecanismul mandatului european de arestare implică un grad ridicat de încredere între statele membre, iar punerea în aplicare a acestuia nu poate fi suspendată decât în caz de încălcare gravă și persistentă de către unul din statele membre a valorilor europene, încălcare ce duce la activarea celebrului Articol 7 din Tratat, ce se poate finaliza cu suspendarea dreptului de vot în Consiliul European.

Elementele principale ale procedurii

  • În cazul în care se cunoaște locul unde se află persoana căutată, autoritatea judiciară emitentă poate transmite direct autorității judiciare de executare mandatul european de arestare.
  • În cazul în care autoritatea judiciară emitentă nu cunoaște autoritatea judiciară de executare competentă, aceasta efectuează cercetările necesare, în special prin intermediul punctelor de contact ale Rețelei Judiciare Europene, în vederea obținerii acestei informații de la statul membru de executare.
  • Atunci când o persoană căutată este arestată, autoritatea judiciară de executare competentă informează această persoană, în conformitate cu dreptul intern, despre existența și conținutul mandatului european de arestare, precum și despre posibilitatea care îi este oferită de a consimți la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă.
  • O persoană căutată care este arestată în scopul executării unui mandat european de arestare are dreptul de a fi asistată de un avocat ș i de un interpret, în conformitate cu dreptul intern al statului membru de executare.
  • Atunci când o persoană este arestată pe baza unui mandat european de arestare, autoritatea judiciară de executare decide dacă persoana căutată trebuie să rămână în detenție, în conformitate cu dreptul statului membru de executare. Punerea provizorie în libertate este posibilă în orice moment, în conformitate cu dreptul intern al statului membru de executare, cu condiția ca autoritatea competentă a acestui stat membru să ia orice măsură pe care o va considera necesară pentru a evita fuga persoanei căutate.
  • În cazul în care persoana arestată nu consimte la predarea sa în modul prevăzut la articolul 13, aceasta are dreptul să fie audiată de autoritatea judiciară de executare, în conformitate cu dreptul statului membru de executare.
  • Autoritatea judiciară de executare decide predarea persoanei.
  • În cazul în care autoritatea judiciară de executare consideră că informațiile comunicate de statul membru emitent sunt insuficiente pentru a-i permite să decidă predarea, aceasta solicită furnizarea de urgență a unor informații suplimentare necesare și poate stabili o dată limită pentru primirea acestora.
  • Orice refuz de a executa un mandat european de arestare trebuie să fie motivat.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.2.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Numărul cadrelor medicale confirmate cu Covid-19 a urcat la 357, dintre care 99 sunt medici și 127, asistenți

Vladimir Ionescu

Numărul cadrelor medicale pentru care a sosit confirmarea infectării  cu noul coronavirus a crescut miercuri până la 357, conform datelor colectatede Grupul de Comunicare Strategică… Mai mult

Stiri

Aproape 800.000 de contracte de muncă suspendate și 155.000 de concedieri, la 1 aprilie – date oficiale

Vladimir Ionescu

La 1 aprilie, la Inspecția Muncii erau înregistrate aproape 795.291 de contracte de muncă suspendate, şi peste 155.000 de contracte care au încetat, a anunțat… Mai mult

Stiri

Impactul Covid-19 asupra fimelor tech din Romania – studiu RBL – Deloitte

Vladimir Ionescu

Influența COVID-19 asupra activității firmelor tech de tip startup și scaleup: 36,7% dintre fondatorii intervievați au văzut deja evoluții negative și schimbări în business, iar… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis a retras decorația acordată Spitalului Județean Suceava

Vladimir Ionescu

Administrația Prezidențială a anunțat miercuri că președintele Klaus Iohannis a semnat un decret de retragere a decorației conferite în 2019 Spitalului Județean de Urgență „Sfântul… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: România ar putea intra în recesiune/ Măsurile luate până acum echivalează cu 3% din PIB

Vladimir Ionescu

Economia s-ar putea contracta în acest an, a admis, miercuri, ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, într-un interviu acordat Hotnews.ro. Măsurile adoptate până acum de Guvern… Mai mult

Europa

Comisia Europeană propune generalizarea modelului german al programului redus de lucru

Razvan Diaconu

Comisia Europeană propune generalizarea modelului german al privind programului redus de muncă, pentru a-i ajuta pe oameni să-și păstreze slujbele pe perioada pandemiei, anunță Reuters,… Mai mult

Europa

Eforturile Chinei de a poza în salvatorul lumii, subminate de rata de eroare a testelor Covid-19 exportate în Europa

Iulian Soare

Problema credibilității testelor pentru coronavirus vândute de companiile chineze în Europa afectează eforturile Beijingului de a poza ca lider mondial în lupta cu Covid-19 și… Mai mult