Curtea Constituţională a respins miercuri, în unanimitate, sesizarea Guvernului cu privire la majorarea cu 40% a punctului de pensie.
Comunicatul CCR:
Cu majoritate de voturi,
2. A respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.1-6 din Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
În motivarea soluţiei de admitere, Curtea a reţinut, în esenţă, următoarele:
art.I pct.8 din legea criticată abrogă art.42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.135/2020 [care prevede o valoare a punctului de pensie de 1442 lei], ceea ce nu înseamnă, însă, o repunere în vigoare a art.86 alin.(2) lit.b) din Legea nr.127/2019, în forma sa iniţială [care prevedea o valoare a punctului de pensie de 1775 lei]. Astfel, din cauza tehnicii legislative defectuoase utilizate, s-ar fi creat un vid legislativ în privinţa valorii punctului de pensie. Abrogarea pură şi simplă a art.42 din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr.135/2020, fără indicarea valorii punctului de pensie prin modificarea corespunzătoare a art.86 alin.(2) lit.b) din Legea nr.127/2019, ar fi generat o incertitudine juridică în privinţa existenţei normative chiar a valorii punctului de pensie, ceea ce este contrar art.1 alin.(5), în componenta sa privind securitatea juridică, raportat la art.47 alin.(2) din Constituţie. Așadar, viciul de neconstituționalitate constatat de Curte privește exclusiv Legea de aprobare a O.U.G. nr.135/2020, și nu ordonanța. În cadrul procedurii de reexaminare, revine Parlamentului competenţa de a infirma/confirma, în termeni clari şi neechivoci, valoarea punctului de pensie stabilită prin art.42 din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr.135/2020.
(…)
II. De asemenea, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.136/2020 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 este constituțională în raport cu criticile formulate.
Legea criticată reglementează exclusiv măsuri de ordin tehnic, iar nu creșterea sau diminuarea punctului de pensie, această problematică nefăcând obiectul acestei sesizări, ci a celei de la pct.I-A) din prezentul comunicat. De altfel, conform jurisprudenței constante a Curții, aprecierea caracterului suficient sau nu al resurselor bugetare reprezintă o problemă exclusiv de oportunitate politică, și nu de constituționalitate, astfel că aceasta excedează competenței Curții Constituționale.
Concret, CCR a discutat miercurile legile prin care au fost aprobate ordonanțele de urgență prin care au fost rectificate bugetului de stat pe anul 2020 şi bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.
După publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial, președintele Klaus Iohannis poate trimite legea înapoi la Parlament, în loc să o promulge, iar legislativul poate abroga prevederea referitoare la majorare.
Conform calculelor Executivului, “aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 de lei aşa cum a modificat legiuitorul şi majorarea salariilor profesorilor ar presupune un necesar de finanţare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020, respectiv 1,06% din PIB şi 34,3 miliarde de lei în anul 2021 (reprezentând 3,05 % din PIB)”.
Pe de altă parte, CCR a admis sesizarea ce viza creșterea salariilor cadrelor didactice, în septembrie 2020, la valoarea pe care ar fi trebuit să o atingă în 2022. Măsura se amână, așa cum stabilise Guvernul, cu un an, până în septembrie 2021.
Executivul a sesizat CCR în vederea exercitării controlului prealabil de constituţionalitate privind Legea pentru aprobarea OUG 135/2020 – rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 şi Legea pentru aprobarea OUG 136/2020 – rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.
Guvernul a acuzat Parlamentul că a ignorat exigenţele de previzibilitate ale legii şi situația bugetului de stat consolidat şi a economiei generale, cu consecinţa afectării principiului securităţii juridice.
„În plus, abrogarea unor articole din ordonanţa de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie nu duce automat la aplicarea legii iniţiale atâta vreme cât nu au fost emise dispoziţii tranzitorii”, menționa Guvernul în sesizare.
De asemenea, Guvernul invoca și faptul că parlamentarii „nu au identificat sursele clare de finanţare” a majorărilor propuse, surse ce trebuie, în plus, să ia în considerare și principiul echilibrului bugetar, potrivit dispoziţiilor constituţionale.
