Coaliția de guvernare este preocupată în acest moment aproape exclusiv de elaborarea unei forme oficiale a Planului Național de Redresare și Reziliență, însă Ministerul Afacerilor Externe atrage atenția că România trebuie să trimită la Bruxelles mai multe documente, nu doar PNRR.
Potrivit unui Memorandum pregătit de MAE pentru ședința de miercuri, Guvernul este informat: ”conform Regulamentului (UE) 2021/241 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, PNRR ar urma să fie prezentat, în mod oficial, împreună cu Programul Național de Reformă 2021 și cu un Program de Convergență”.
Ultimele două documente nu sunt lansate în dezbatere publică și nu se găsesc în acest moment pe site-urile ministerelor responsabile cu realizarea lor, respectiv MAE și MFP. Programul de Convergență se află pe lista actelor normative cuprinse în Planul Anual de Lucru al Guvernului 2021, pentru luna aprilie. Programul de Reformă nu se găsește în această listă.
În 2020, Planul Național de Reformă a fost prezentat guvernului în luna aprilie, iar Programul de Convergență în luna mai.
Pentru accesarea fondurilor Mecanismului de Redresare și Reziliență, statele membre UE trebuie să prezinte la Bruxelles planurile naționale de redresare până cel târziu la data de 30 aprilie. În același orizont de timp, Comisia ar trebui să fie în posesia și celorlalte 2 documente: Planul Național de Reformă 2021 și Programul de Convergență 2021.
În lunile mai și iunie, urmează un proces de negociere cu Comisia Europeană pe structura și proiectele specifice incluse în PNRR, în urma căreia va rezulta forma definitivă a planului pe care România se angajază să îl implementeze în următorii 6 ani.
Procesul de elaborare a PNRR este gestionat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Planul Național de Reformă de către Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de coordonator național al Semestrului European. Elaborarea Programului de Convergența revine Ministerului Finanțelor.
Ministerul de Finanțe a elaborat, în mai 2019, un Program de Convergență 2019-2022.
De precizat că Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie să cuprindă reforme și investiții care să contribuie la punerea în aplicare a Recomandărilor Specifice de Țară 2019 și 202, precum și la tranziția ecologică și digitală.
De altfel, documentul analitic de evaluare a PNRR elaborat de România va înlocui, în anul 2021, Raportul de țară publicat, în mod obișnuit, în luna februarie, în cadrul Semestrului European.
