Luptele se intensifică în Libia. Rebelii încearcă să păstreze controlul asupra oraşelor din estul ţării, după ce forţele loiale colonelului Gaddafi şi-au intensificat contraofensiva. Rebelii au respins atacul forţelor guvernamentale din Zawiya, la vest de Tripoli, după lupte intense. În est, trupele guvernamentale s-au bătut să ajungă în Misrata, folosind tancuri şi artilerie, înainte de a fi forţaţi să se retragă. Elicopterele au bombardat oraşul Bin Jawad, determinându-i pe rebeli să se retragă, după ce au capturat oraşul de pe coastă, sâmbătă. Tripoli a fost punctul forte al colonelului Gaddafi, în încercarea de a recâştiga puterea asupra rebelilor, care au câştigat mai multe oraşe din estul ţării, ca şi câteva oraşe din apropiere de capitală, în vest. ONU a anunţat că guvernul libian a acceptat să permită o vizită a unei echipe umanitare la Tripoli. Noul reprezentant al Naţiunilor Unite în Libia a fost numit fostul ministru de externe iordanian Abdelulah al-Khatib. ONU a cerut acces imediat în Misrata, pentru a-i ajuta pe răniţi. Una dintre cele mai grele lupte s-au dus în acest oraş, la 200 km est de Tripoli, unde un doctor local a declarat pentru BBC că situaţia a devenit “foarte proastă” după ce forţele pro-Gaddafi au intrat cu tancuri şi vehicule blindate în centrul oraşului şi au dechis focul asupra oamenilor, înarmaţi sau nu. Cel puţin 18 persoane au fost ucise înainte ca trupele proguvernamentale să fie împinse în afara oraşului, 5 ore mai târzuiu. (BBC News)
Protestatarii, atacaţi în Egipt. Activiştii pro-democraţie care demonstrau pe străzile din Cairo au fost atacaţi de oameni în haine simple, înarmaţi cu cuţite, în faţa Ministerului de interne. Este primul atac de acest gen asupra protestatarilor, de la plecarea de la putere a lui Hosni Mubarak. Manifestanţii au luat cu asalt birourile Ministerului de interne şi ale poliţiei secrete căutând documente care dovedesc represiunea din timpul regimului Mubarak. Noul premier Essam Sharaf a promis că va reforma aparatul de securitate şi a numit un nou guvern, până la alegeri. Duminică, însă, oameni înarmaţi cu săbii şi bombe cu petrol s-au confruntat cu protestatarii din piaţă, după ce soldaţii au dispersat un marş în care demonstranţii doreau să ceară reformarea serviciilor de securitate. Potrivit martorilor, numărul protestatarilor era de 2.000 de persoane. (BBC News)
Premierul italian va fi prezent la toate audierile din procesele sale. Potrivit avocatului său, Niccolo Ghedini, Silvio Berlusconi intenţionează să participle la toate audierile în procesele pe care le are, cerând tribunalului din Milano să planifice aceste înfăţişări doar în zilele de luni. Berlusconi are 4 procese în următoarele luni, inclusiv cel legat de plata unor prostituate minore pentru întreţinerea de relaţii sexuale. Premierul a negat toate acuzaţiile ce i se aduc, susţinând că toate cazurile sunt motivate politic. Ghedini a precizat că participarea la audierile programate lunea este ”maximum pe care poţi să-l aştepţi din partea preşedintelui Consiliului de miniştri Italian”. În circumstanţe excepţionale, Berlusconi ar putea fi disponibil şi sâmbăta, dacă va fi necesar, a precizat avocatul său. (BBC News)
Jacques Chirac ar putea fi anchetat într-un caz de corupţie. Fostul preşedinte francez ar putea fi interogat în privinţa implicării sale în scandalul locurilor de muncă fictive,derulat în timp ce era primar la Parisului, în anii ’90. Chirac este cunoscut ca “intangibilul” şi “buldozerul”, un personaj amabil, cu una dintre cele mai longevive cariere politice din Europa, reuşind să evite toate acuzaţiile ce i s-au adus de-a lungul timpului. Fostul preşedinte ar putea fi nevoit să apară în banca acuzaţilor, în această săptămână, într-un proces istoric de corupţie, în aceeaşi sală de judecată în care regina Maria Antoaneta a fost condamnată la decapitare. Luni, un tribunal din Paris va începe examinarea cazului de corupţie legat de finanţarea partidului său, în anii ’90. Chirac e acuzat că ar fi autorul unei scheme prin care apropiaţii săi, care lucrau pentru formaţiunea sa politică, RPR, erau plătiţi din fondurile primăriei Parisului, pe care o conducea, primind salarii pentru posturi care nu existau de fapt. Chirac (78 de ani) a avut una dintre cele mai lungi cariere politice din Europa – de două ori preşedinte al ţării, de două ori premier şi 18 ani primar al Parisului – şi s-a bucurat până acum de imunitate în faţa justiţiei. (Guardian)
Irlanda a format noua coaliţie de guvernământ – Fine Gael şi Partidul Laburist. Cele două partide l-au numit prim-ministru pe Eamon Gilmore şi au redactat un document prin care au promis să reducă datoria publică a Irlandei. Un compromis privind măsurile ce vor fi luate pentru a depăşi criza financiară în care se află ţara, i-a permis formaţiunii Fine Gael să formeze guvernul împreună cu laburiştii. Teoretic, Irlanda are acum cel mai stabil guvern din istoria sa de după război, cu o masivă majoritate în parlament. Laburiştii i-au convins pe liderii Fine Gael să prelungească cu un an planul de reducere a imensului deficit bugetar, ca o condiţie de a intra la guvernare. Irlanda va urmări acum să scadă datoria publică până la 3% din PIB până în 2015, de la actualul nivel de 12%. Fine Gael a încheiat anterior un acord cu FMI şi BCE prin care se angaja să reducă deficitul până în 2014. Potrivit guvernanţilor, este nevoie de reducerea a 30.000 de posturi bugetare, pe bază de voluntariat, până în 2014, comparativ cu doar 18.000 cât cer laburiştii. (Guardian)
Le Pen, favorită la prezidenţialele din Franţa. Opinia publică şi clasa politică franceze sunt şocate după publicarea rezultatelor unui sondaj on-line, în care Marine Le Pen, liderul formaţiunii de extremă-dreaptă din Franţa, este favorita în cursa prezindenţială de anul viitor. Sondajul a fost realizat la cererea publicaţiei “Le Parisien”, iar liderul Frontului Naţional, care a preluat, în ianuarie, conducerea partidului de la tatăl său, se află în faţa tuturor celorlalţi candidaţi la alegerile prezidenţiale. Marine Le Pen este creditată cu 23% din voturi, cu 2% mai mult decât preşedintele Nicolas Sarkozy şi candidatul socialist Martine Aubry. Unii analişti politici se îndoiesc, însă, de acurateţea acestui sondaj realizat pe internet, fiind mai puţin credibl decât cel realizat prin apeluri telefonice, pe de-o parte; iar pe de altă parte, sondajul pleacă de la premiza că Aubry va fi candidatul socialiştilor în alegeri, deşi partidul încă nu a luat o decizie în acest sens. Jean-Marie Le Pen a şocat pe toată lumea când a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, în 2002, fiind apoi învins, la o mare diferenţă de procente, de contracandidatul său, Jacques Chirac, în turul doi al alegerilor. (BBC News)
Noul ministru german de interne: islamiştii nu aparţin Germaniei. Ministrul de interne numit de cancelarul Angela Merkel, Hans-Peter Friedrich, a stârni noi proteste şi dezbateri aprinse pe tema integrării comunităţii musulmane în societatea germană, după ce a spus că islamul nu face parte din Germania – o ţară cu 4 milioane de rezidenţi musulmani. Friedrich, care a fost numit în funcţie săptămâna trecută, într-o remaniere guvernamentală, şi-a exprimat o viziune care a provocat imediat comentarii critice din partea opoziţiei şi a grupurilor islamiste, care i-au numit declaraţiile “o palmă pe obrazul tuturor musulmanilor”. “Să spui că islamul aparţine Germaniei nu este un fapt sprijinit de istorie”, a declarat ministrul, nuanţându-şi apoi poziţia, insistând că imigranţii trebuie să fie conştienţi de originile ţării lor gazdă, Germania occidentală şi creştină, şi să înveţe rapid şi foarte bine limba germană. Opinia sa a contrazis-o pe cea a preşedintelui conservator al Germaniei, Christian Wulff, care a spus că “Islamul face parte din Germania” tocmai datorită populaţiei sale numeroase musulmane. (Independent)
Ministrul de externe japonez a demisionat, după ce a acceptat o donaţie străină. Seiji Maehara a părăsit funcţia pe care o ocupa de doar şase luni. Plecarea sa a dat o nouă lovitură guvernului condus de premierul Naoto Kan. Potrivit legii japoneze, politicienii nu au voie să accepte donaţii din partea non-rezidenţilor. Maehara (48 de ani), care era perceput ca un candidat important la funcţia de premier, a primit o donaţie de 50.000 de yeni japonezi anul trecut (375 lire sterline) din partea unei coreence de 72 de anu, care a trăit cea mai mare parte a vieţii sale în Japonia. Politicianul a explicat că era o prietenă de familie, din copilăria sa. Unele ziare japoneze au relatat că donaţiile ei, în ultimii ani, au totalizat 250.000 de yeni (circa 2.000 de lire). Legea japoneză are prevederi foarte stricte pentru străinii care doresc să devină cetăţeni. Printre străinii rezidenţi se numără şi sute de mii de etnici coreeni. (Independent)
