10 aprilie, 2020

Premierul României, Ludovic Orban, se aşteaptă la o scădere a economiei de 1 – 3% în acest an, „pe datele actuale”, potrivit unei declaraţii făcute, joi, la postul public de televiziune

„De la o creștere economică între 3,5% și 4% (prognozată anterior, n.r.), cel mai probabil vom avea o creștere economică negativă care va fi între -1% și -3%, pe datele actuale. (…) Evoluția până la sfârșitul anului va depinde de cât de repede vom scăpa de epidemie”, a spus premierul.

În aceeași zi, Banca Mondială a publicat un raport în care estima pentru România o creștere economică de 0,3%, în ipoteza că economia „îşi va reveni gradual în a doua jumătate a anului.”

(Citiți și: „Optimism de la Banca Mondială: o creştere economică în România de 0,3% în 2020, cu condiția relansării în semestrul 2”)

Șefului Executivului a anunțat că vor fi sprijiniți principalii producători din industria auto. „Atât Dacia cât și Ford au niște mărci extrem de căutate, branduri de succes. Am încredere că își vor relua producția cât de repede posibil și că va exista cerere pe piață pentru aceste mașini”, a spus Orban.

În ciuda ipotezei că economia se va relansa în Semestrul 2, „riscul unei recesiuni în 2020 este substanţial şi în creştere, din cauza efectelor COVID-19, care duc la oprirea unor largi segmente din economia europeană şi la perturbarea lanţurilor globale de aprovizionare”, spune raportul Băncii Mondiale.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Guvidele și covidele: erorile guvernului și ale mediului de afaceri privind planul de salvare”)

Creşterea are nevoie de sprijinul substanţial al stimulentelor fiscale, coordonate la nivel naţional şi european, și concentrate pe cheltuieli legate de stoparea epidemiei, amânarea plăților unor taxe și susținerea cu lichidități a companiilor”, spune raportul Băncii Mondiale.

Ca urmare, deficitul bugetar ar putea ajunge la 5,5% din PIB (față de cel planificat de 3,6%), iar datoria publică va crește până la 41% din PIB la sfârșitul anului 2022, de la 36,3 % în 2018. Chiar și așa, îndatorarea publică rămâne una dintre cele mai mici din UE.