vineri

12 iulie, 2024

4 iulie, 2020

Restructurarea aparatului bugetar va veni „de la sine”, ca o  consecință  a digitalizării administraţiei,  în urma căreia angajaţii „care plimbă  hârtii nu îşi vor mai avea rostul”, a declarat prelierul  Ludovic Orban,  sîmbătă într-un interviu la Digi24.

„Restructurarea vine de la sine. Atâta timp cât introduci aplicaţii care permit reducerea numărului de operaţiuni, care permit interacţiunea directă a beneficiarilor, care introduc foarte bine fluxul direct, desigur că va exista o consecinţă că unii dintre angajaţi, angajaţi care şi acum plimbă hârtii, nu îşi vor avea rostul. Lucrul acesta se va petrece pe măsura timpului”, a spus Ludovic Orban.

Premierul a dat exemplu ANAF şi Vama, ca instituţii unde nu s-a produs digitalizarea.


La nivelul administraţiei, în special al administraţiei centrale, timp de şapte ani de zile nu a existat nicio mişcare în direcţia digitalizării”, a declarat Orban, întrebat dacă se gândeşte la restructurarea aparatului bugetar într-o perioadă de criză.

Cât  priveşte „toate aplicaţiile care există – Revisal, aplicaţiile privind cadrul de sănătate – sunt aplicaţii îmbătrânite. Nu a existat niciun fel de concepţie, de arhitectură pentru a uniformiza baza de date”, a mai spus Ludovic Orban.

La   începutul  lunii  trecute,  Ionel Dancă, șeful Cancelariei premierului, spunea, tot  la  Digi24, că   restructurarea aparatului bugetar, despre care PNL a vorbit încă de la preluarea guvernării, a fost amânată din cauza pandemiei de coronavirus.

( Citiți și:  „Ionel Dancă: Va fi nevoie de o ajustare a deficitului, inclusiv prin restructurarea aparatului bugetar)

Ionel Dancă invoca,  totuși, necesitatea măsurii, în condițiile în care România a avut cheltuieli mari pentru a preveni criza economică, iar deficitul bugetar va trebui redus.


„Numărul celor angajați în sectorul public în noiembrie 2019 era de 1,3-1,4 milioane. E în continuare la același nivel. A apărut criza sanitară COVID, a fost nevoie ca Guvernul să se concentreze pe alte priorități, pentru salvarea vieții și sănătății populației și acest lucru s-a făcut și cu un necesar de resurse financiare și umane suplimentar”, a spus Ionel Dancă.

Ponderea sumelor destionate plății salariilor pentru bugetari în România a crescut pe parcursul ultimilor patru ani de la 23,2% din veniturile statului în primul trimestru din 2016 până la 35,3% în ultimul trimestru al anului 2019,  ceea ce, în termeni de alocări bugetare echivalează cu o majorare de circa 52%.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: