vineri

5 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

28 octombrie, 2013

Lucrările militare efective la baza de la Deveselu au fost inaugurate luni, în cadrul unei ceremonii la care au participat președintele Traian Băsescu, ministrul Apărării Mircea Dușa, alături de oficiali ai NATO și SUA.

Delegaţia americană prezentă la eveniment a fost condusă de James Miller, adjunctul secretarului apărării pentru politica de apărare.

Din partea conducerii NATO au participat la eveniment ambasadorii Alexander Vershbow, Secretar General Adjunct, şi Sorin Ducaru, asistent al Secretarului General al NATO pentru ameninţări emergente de securitate.


Au mai fost prezenţi reprezentanţi ai ministerelor afacerilor externe din Polonia şi Turcia, state care găzduiesc sau vor găzdui componente ale sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice şi care contribuie, astfel, la sistemul antirachetă al NATO.

Elementele scutului antirachetă vor fi operaţionale în România din 2015. La Deveselu va fi amplasată o baterie cu 24 de rachete din sistemul de apărare, care mai este desfăşurat şi în Turcia unde va funcţiona un radar, în Polonia, unde vor fi amplasate tot rachete, în Anglia unde va funcţiona un radar, dar şi în Marea Mediterană unde staţionează deja nava americană USS Monterey, dotată cu sistem AEGIS naval care dispune at/t de radar dar şi de interceptori.

Costurile amplasării sistemului antirachetă vor fi suportate de către Statele Unite. Cheltuielile se ridică la 400 de milioane de dolari, plus 20 de milioane de dolari anual, pentru funcţionarea sistemului.

La Deveselu vor fi dislocaţi între 200 şi 500 de militari americani. Baza aeriană va rămâne sub comanda Forţelor Aeriene Române.

Rusia – ostilă, în continuare, programului


Evenimentul are o importanţă aparte pentru că indică declanşarea procesului de modificare a echilibrului geostrategic în Europa de est. Aspectul cel mai relevant care conduce la această concluzie este faptul că Rusia s-a opus din răsputeri amplasării unor elemente ale scutului antirachetă în Europa de est, fie prin discuții directe cu Statele Unite, fie printr-un șir de declarații de forță față de baza de la Deveselu.

O declarație de acest gen aparține chiar ambasadorului rus la Busurești, Oleg Malghinov. Acesta a acuzat în termeni duri,, într-o emisiune recentă de la Antena 3, opțiunea autorităților de la București de-a găzdui scutul antirachetă.

„Nici un politician responsabil al ţării sale, fie că este preşedintele României, preşedintele Federaţiei Rusiei sau preşedintele SUA nu va urma o linie politică, care în perspectivă va pune sub ameninţare siguranţa statului său (…) Atunci când suntem puşi în faţa faptului că savanţii, strategii militari fac calcule şi spun că scutul va reprezenta o ameninţare la adresa forţelor strategice ale Rusiei, trebuie să restabilim această paritate, acest echilibru”, a prezentat Malghinov poziția Rusiei.

Pe de altă parte, Rusia pare să-și fi luat măsuri de prevedere în privința bazei de la Deveselu. În anul 2011, a fost inaugurată o bază umanitară în localitatea Nis din Serbia, la doar 200 de km de Deveselu, unde au fost trasferate tone de echipamente necesare în caz de dezastru. Presa europeană a speculat că baza rusească ar putea avea și o componentă militară și de spionaj, fapt respins la acea dată de oficialii ruși prezenti la inaugurare.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Multe din țările Uniunii Europene s-au angajat într-o goană nebună pentru achiziția de gaze naturale lichefiate (LNG), ca substitut al gazelor rusești, pregătindu-se pentru întreruperea livrărilor de către

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: