fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Cele mai recente date definitive privind PIB-ul pe regiuni în România. Implicații pentru adoptarea euro

România figurează ca PIB/locuitor exprimat în euro la nivelul de doar 35% din media UE27, potrivit datelor prelucrate post-Brexit și publicate recent de Eurostat pentru… Mai mult

11.05.2020

Analiză

Deficitul comercial a crescut cu peste 50% în martie – acoperirea importurilor cu exporturi a coborât sub nivelul din 2010

Deficitul comercial pe luna martie 2020 a fost de 1,85 miliarde euro, cu peste 50% mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

11.05.2020

La obiect

Eurostat: Economia României, pe locul 13 în UE. Am depăşit Grecia, Portugalia și Cehia

Economia României se situează pe locul 13 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor publicate de Eurostat pentru anul 2019 privitor la… Mai mult

08.05.2020

La obiect

România – penultima în UE la costul muncii, dar prima la creșterea lui

România s-a plasat în 2019 pe penultimul loc între statele membre UE în ce privește costul orar al muncii (întreaga economie, mai puțin agricultura și… Mai mult

08.05.2020

Liviu Voinea: Strategia fiscal-bugetară 2012-2014 este unilaterală şi incompletă

de Sorin Negoiţă 12.8.2011

Directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată, Liviu Voinea, consideră că Strategia fiscal- bugetară 2012-2014 este unilaterală şi incompletă, conţine măsuri pasive de ajustare, deşi unele dintre ele sunt îndreptăţite, precum creşterea impozitelor pe proprietate.

“Consider că unele dintre măsurile Strategiei fiscal-bugetare 2012-2014 sunt îndreptăţite, cum ar fi creşterea impozitelor pe proprietate, deoarece noi colectăm de cinci ori mai puţin faţă de medie europeană. În schimb, în afara acestei măsuri, rămâne o abordare unilaterală a problemei pe partea de scădere de cheltuieli, în speţă salarii şi pensii, ca şi cum bugetul României ar fi compus numai din cheltuieli. Lucrurile sunt puţin diferenţiate deoarece pe această componentă intră şi cheltuielile de investiţii, unde, deşi cheltuim mult, părerea mea este că nu cheltuim eficient”, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată, Liviu Voinea.

Acesta a precizat că este nevoie în continuare de o evaluare a creşterilor investiţiilor publice, cu toate că România nu deţine la ora actuală un departament specializat la Ministerul Finanţelor Publice pe acest sector.

“Nu avem transparenţă în ceea ce priveşte investiţiile publice, pentru că deşi există fişe de investiţii cu randamente, acestea nu se fac publice. Consider că nu orice investiţie publică este bună. Sunt investiţii care nu se vor recupera niciodată, ori noi trebuie să băgăm bani în investiţiile care au sens, au randamente mari. Este o problemă pentru că privim lucrurile rudimentar”, a explicat Voinea.

Pe partea de venituri, şeful GEA consideră că Strategia guvernului este incompletă, afirmând că România rămâne în continuare cu cele mai mici venituri bugetare din Europa.

“Cu excepţia acelei măsuri pe creşterea impozitelor pe proprietate, care mi se pare justificată, rămânem totuşi cu cele mai mici venituri bugetare din Europa. Oare nu aici ar trebui să creştem cumva? Dacă ni se pare echitabil, cum scrie în strategie, să fie impozite mai mari pe proprietate, diferenţiate în funcţie de caracteristicile proprietăţilor şi evaluarea de piaţă, atunci de ce să nu fie echitabil impozitul diferenţiat pe venit, din moment ce îl ai pe avere. Consider că şi aici trebuie lucrat”, a mai arătat Liviu Voinea.

În ceea ce priveşte salariile, şeful GEA a apreciat că o creştere a salariilor va atrage un consum mai mare, dar şi bani în plus la buget, iar deficitul din sistemul de pensii ar putea fi redus prin eliminarea obligativităţii Pilonului II.

“În ceea ce priveşte salariile, aici lucrurile sunt mai complexe, deoarece salarii ceva mai mari înseamnă şi un consum ceva mai mare, care se întoarce la buget ca şi venituri din TVA sau din alte impozite. De asemenea, la pensii, lucrurile sunt nuanţate întrucât deficitul din sistem există din mai multe motive, unele chiar din măsuri adoptate în ultimii 2-3 ani, respectiv introducerea Pilonul II de pensii private obligatorii, care trenează nişte resurse din bugetul de pensii. Deficitul din sistemul de pensii ar putea fi redus prin eliminarea obligativităţii Pilonului II, cu care s-ar rezolva 20% din deficitul acestui sistem. În cazul pensiei minime garantate, aceasta se plăteşte din bugetul de pensii, chiar dacă după aceea se face transfer de la bugetul de stat, deficitul apare ca şi cum ar fi fost provocat de bugetul de pensii. Ori nu este adevărat, pentru că pensia minimă garantată este o formă de asistenţă socială, nu este, în realitate, o pensie. Ar trebuie să fie plătită de la bugetul de stat pentru că atunci ar exista o presiune şi pe investiţii sau pe achiziţii, nu doar pe pensii. Nu poţi obliga să le suporte doar cei care au contribuit în timpul vieţii active la pensii, ci practic să fie suportate de toată lumea, dacă aceasta este decizia de a avea pensie minim garantată. De asemenea, tăierea salariilor bugetarilor a redus implicit şi contribuţiile la bugetul de pensii”, a explicat directorul executiv al GEA.

În opinia acestuia, măsurile din strategie nu sunt capabile să stimuleze cu adevărat economia, chiar dacă abordarea prudentă este una corectă.

“Toate măsurile din strategie sunt de genul “să stingem focul”, dar nu sunt măsuri care să stimuleze sau să facă să se întâmple ceva în economie. Eu nu spun că abordarea prudentă pe unele măsuri nu este corectă, doar că măsurile în detaliu sunt discutabile. Aş spune că există alte măsuri, un pic mai îndrăzneţe care pot avea acelaşi rezultat, respectiv cel al reducerii deficitului, dar în acelaşi timp ar putea stimula şi economia. De exemplu, reducerea contribuţiilor de asigurări sociale, cu cel puţin 5 puncte procentuale, coroborată însă, neapărat, cu creşterea substanţială a salariului minim. Efectul asupra bugetului de stat ar fi pozitiv pentru că sunt de două ori mai mulţi angajaţi cu salariu minim la privat decât la stat, iar asupra firmelor este neutru întrucât se compensează creşterea salariului minim cu reducerea CAS. De asemenea, şi asupra angajaţilor va avea un efect pozitiv întrucât creşte diferenţa între salariul minim şi ajutorul de şomaj, respectiv creşterea stimulentului pentru a intra în munca la vedere. Aceasta este un gen de măsură activă”, a subliniat Liviu Voinea.

În privinţa proiecţiilor macroeconomice din strategie, şeful GEA afirmă că acestae se bazează pe un deficit bugetar calculat incomplet.

“Părerea mea este că noi ne bazăm pe un deficit bugetar calculat incomplet. Deficitul bugetar al României este 10% din PIB în prezent, nu de 6,4% anul trecut şi de 4,4% din PIB anul acesta. Din această perspectivă, respectiv că avem un deficit mai mare, putem înţelege continuarea măsurilor de austeritate pentru că avem un deficit mai mare. Deocamdată nu includem angajamentele şi arieratele în deficit şi nici deciziile definitive ale instalaţiilor împotriva statului român care sunt semnificative şi numeroase şi pe care nu le adună nimeni, dar nici pierderile companiilor de stat, parteneriatele public- private. Dacă le adunăm de la anul, efectul după doi ani de austeritate, respectiv 2010-2011, în care noi spunem că am redus deficitul de la 7% din PIB la 4% din PIB, va reieşi clar un deficit de 10%. Consider că nu este un deficit realist, pentru că este mult subestimat”, a mai adăugat directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată, Liviu Voinea.

Potrivit Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar şi a unor măsuri financiar-bugetare aplicabile până la 1 ianuarie 2014, publicată pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice /MFP/, Guvernul va aplica şi în anii 2012 şi 2013 restricţiile şi interdicţiile în ceea ve priveşte angajările în sectorul public, acordarea de tichete de masă şi tichete cadou, achiziţionarea de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică,

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.8.2011

Lăsați un comentariu


Stiri

ANRE a avizat 35 de proiecte depuse primării în Programul Termoficare

Adrian N Ionescu

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a emis, până în prezent, 35 de avize pentru proiecte depuse în cadrul Programului Termoficare, cu o… Mai mult

Stiri

Peste 8 milioane de bolnavi cronici, acces redus la medicația zilnică – Patronatul Producătorilor Români de Medicamente

Vladimir Ionescu

Pandemia Covid a generat o evoluție atipică a consumului de medicamente din România, cu achiziții de panică a unor produse, pe de o parte, și… Mai mult

Europa

Volkswagen, obligată să plătească compensații cetățenilor germani în scandalul Dieselgate

Iulian Soare

O curte federală a decis luni că Volkswagen trebuie să plătească compensații celor care au cumpărat autoturisme echipate cu motoare care manipulau emisiile de carbon.… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Din acest an, aranjamentele fiscale trebuie declarate la ANAF. Formularul de raportare, oficializat

AVOCATNET

Din iulie 2020, tranzacțiile prin care firmele își optimizează taxele trebuie raportate la Fisc. Obligația a fost introdusă prin OUG nr. 5/2020, cea care transpune,… Mai mult

Stiri

”La bal, sau la spital?” – Nu mai există cale de mijloc. CRONICILE Curs de Guvernare nr. 94 – Sumarul

Redacţia

Înaintea detaliilor privind conținutul numărului 94 al CRONICILOR, câteva caracteristici ale celei mai înalte publicații din România – cu un concept neobișnuit, cu o expertiză… Mai mult

Stiri

Conpet face un pas către producţia de electricitate ”verde”

Adrian N Ionescu

Transportatorul de ţiţei şi produse derivate prin conducte Conpet Ploieşti (COTE) îşi propune să investească 3 milioane de lei în construcţia de parcuri fotovoltaice pentru… Mai mult

Stiri

Bilanț coronavirus, 25 mai: peste 200 de cazuri noi

Vladimir Ionescu

După opt zile de coborâre a numărului de cazuri Covid-19 nou diagnosticate s-a situat sub 200, trendul s-a schimbat duminică și este confirmat de comunicarea… Mai mult