Liviu Dragnea a declarat joi seara, pentru Digi24, că a văzut proiectul ordonanţei de urgenţă pentru graţiere doar după ce s-a întors din vizita în Statele Unite și că nu știe nimic despre această inițiativă a Guvernului.
În plus, el susține că nu a înţeles exact la ce se referă cele două proiecte de OUG, că nu a discutat și nici nu va discuta pe acest subiect cu premierul și cu ministrul Justiției – Florin Iordache, dar așteptă să vadă ce vor doi „să facă” și „o linie clară”.
„În subiectul ăsta trebuie să vorbiţi cu Guvernul. Cu premierul şi cu ministrul Justiţiei. Şi eu m-am uitat cu foarte multă curiozitate, după ce m-am întors din America, n-am înţeles foarte mult, exact ce vor să facă, aştept şi eu să văd totuşi o linie clară. Nici nu am vorbit cu ei şi nici nu vreau să vorbesc cu ei acest lucru„, a spus Dragnea.
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Și 2 informații: Justiția, mamele noastre și mama lui Liviu Dragnea”)
De asemenea, liderul social – democraților a evitat să spună dacă partidul ia în calcul angajarea răspunderii Guvernului, o informație care a apărut, pe surse, joi.
Reamintim că metadatele proiectului de OUG pentru grațiere afișat pe site-ul Ministerului Justiției, scot la iveală un detaliu important – forma finală a proiectului de Ordonanţă de Urgenţă privind graţierea a trecut printr-un calculator de la cabinetul liderului PSD Liviu Dragnea, la autor fiind trecut numele “anca.spiridon”.
(Citiți și: Ordonanța grațierii – lucrată pe un computer de la Cancelaria lui Liviu Dragnea)
Conform ghidului de asistență Microsoft, atunci când se creează un document nou, Word adaugă automat numele de utilizator (user name-ul) ca numele Autorului în proprietățile unui document.
Nu există o angajată cu acest nume la Ministerul Justiției, după cum ne-a informat oficial instituția.
Nu există o persoană cu acest nume în tot sistemul juridic.
„anca.spiridon” este user name-ul Ancăi Mihaela Spiridon, director general la Cancelaria președintelui Camerei Deputaților – Liviu Dragnea.
Contactată de cursdeguvernare.ro, directorul general Anca Spiridon a negat și a spus că nu știe absolut nimic despre acest proiect.
Pe proiectul de OUG privind grațierea, în metadatele documentului Word, apare și numele unui funcționar din Ministerul Justiției, la mențiunea Last Modified: “Marinela Eni”.
Marinela Eni este agent secretariat la Unitatea de Management Public și Planificare Strategică din Ministerul Justiției.
După ce cursdeguvernare.ro a publicat această dezvăluire, Ministerul Justiției a șters metadatele celorlalte trei documente: nota de fundamentare pentru Ordonanța grațierii, nota și proiectul pentru ordonanța cu amnistia mascată.
Florin Iordache a declarat pentru cursdeguvernare.ro că nu știe cum a ajuns numele Anca Spiridon pe document, dar a repetat că proiectul a fost scris la Ministerul Justiției. A refuzat să spună numele „persoanele din minister” care ar fi elaborat proiectul.
Guvernul nu a decis încă ce se va întâmpla cu cele două controversate ordonanțe, iar Florin Iordache a anunțat că o decizie va fi luată luni, după o dezbatere publică de două ore cu 50 de persoane care vor fi selectate din rândul celor care se vor înscrie pentru a participa la discuții.
Cele două ordonanțe sunt menționate și în Raportul MCV pe 2017. Documentul consemnează progresele importante făcute de justiție română pe parcursului anului 2016, dar atrage atenția că încheierea monitorizării în timpul mandatului actualei Comisii depinde nu numai de îndeplinirea recomandărilor din raport, ci și de ireversivbilitatea progreselor, de “evitarea măsurilor negative care pun sub semnul întrebării progresele”.
Printre măsurile care ar putea pune sub semnul întrebării ireversibilitatea progreselor se numără, potrivit Raportului, “modificările legislative menite în mod clar să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracțiunii de corupție sau care au reprezentat o provocare majoră la adresa independenței sau eficacității DNA”.
Raportul precizează că astfel de modificări “ar atrage după sine reevaluarea progreselor realizate”.
Documentul atrage atenția că OUG pentru grațiere și amnistie mascată reprezintă exemple de măsuri ce pot atrage reevaluarea progreselor: “Orice versiuni finale adoptate ale celor două proiecte de ordonanțe de urgență prezentate spre consultare de către guvern la 18 ianuarie 2017 ar trebui privite din acest punct de vedere”, se spune în Raport.
