Condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru fraudă la Referendumul de demitere a președintelui din 2012, Liviu Dragnea rămâne în continuare președinte executiv al PSD, ședința Biroului Permanent Național al partidului fiind anulată luni, după discuții informale între liderii social-democrați.
După anunțarea sentinței Înaltei Curți de Casație și Justiție, vineri, Liviu Dragnea și-a anunțat demisia din funcția de ministru al Dezvoltării Regionale, precizând că își va prezenta demisia și din funcția de președinte executiv al PSD, în ședința Biroului Permanent Național.
Luni, la finalul discuțiilor informale cu membrii conducerii PSD, el a susținut că și-a depus mandatul, însă, în unanimitate, colegii ar fi respins demisia sa. Mesajul social-democraților în frunte cu Victor Ponta a fost din nou unul de solidarizare, premierul susținând că discuțiile vor fi reluate miercuri la Comitetul Executiv al formațiunii.
În condițiile în care ministrul demisionar al Dezvoltării Regionale a afirmat că îl bucură atitudinea colegilor din BPN, Comitetul Executiv al partidului ar putea să-i ceară lui Liviu Dragnea să rămână pe poziții.
Victor Ponta a fost purtătorul mesajului de solidaritate, reluând teoria potrivit căreia Liviu Dragnea ar fi o ”victimă” a acțiunii politice de demitere a președintelui Traian Băsescu din 2012, abătând atenția de la fondul dosarului care vizează fraudarea scrutinului și nicidecum procedura demiterii fostului șef al statului.
”Am avut o discuţie cu colegii mei din Biroul Permanent Naţional şi absolut toţi nu au fost de acord cu demisia lui Dragnea şi, atunci, mergem miercuri şi ne întâlnim în forum mai mare, în Comitetul Executiv Naţional. Situaţia este extrem de importantă, suntem sancţionaţi tot PSD-ul că l-am suspendat pentru Băsescu şi pentru referendumul din 2012, cei de la PNL s-au fofilat în stilul lor obişnuit şi nu mai ştiu nimic. Dragnea şi-a prezentat demisia şi toţi am spus că am fost PSD cu PNL care l-am suspendat pe Băsescu, nu l-a suspendat Dragnea singur pe Băsescu”, a susținut, din nou, Victor Ponta.
Premierul i-a ironizat pe ziariștii care l-au întrebat cum rămâne cu suspendarea din toate funcțiile a celor care au suferit o condamnare în justiție, potrivit statutului. „Cred că ştiţi să citiţi limba română şi ştiţi că acea decizie se referă la fapte de corupţie”, a fost replicat lui, la insistențele presei.
În replică la discursul lui Victor Ponta, liberalii au acuzat politizarea unei decizii a instanței supreme care nu are legătură cu acțiunea politică din 2012:
”PNL îi atrage, din nou, atenția lui Victor Ponta că Liviu Dragnea a fost condamnat pentru fapte care nu au legătură cu demersul politic de declanșare a referendumului din 2012, ci se referă la o responsabilitate individuală. Nu poate fi acceptată denaturarea către un sens politic a unei decizii a instanței și nici multiplicarea răspunderii individuale în fața legii către o responsabilitate colectivă politică. De asemenea, respingem ideea nocivă că instanțele ar fi sancționat oamenii care au votat, așa cum s-a exprimat din păcate premierul”, se arată într-un comunicat de presă al PNL.
Ce se întâmplă cu Ministerul Dezvoltării Regionale
Dacă la nivelul partidului, Liviu Dragnea are toate șansele să rămână pe poziții, premierul va numi totuți un nou ministru pentru portofoliul Dezvoltării Regionale.
Potrivit surselor citate de presă, Rovana Plumb, în prezent ministru al Muncii, este unul dintre numele vehiculate pentru preluarea ministerului. Un alt nume vehiculat este Ioan Rus, în prezent ministru al Transporturilor, dar și al secretarului de stat din Ministerul Dezvoltării, Sevil Shhaideh.
Liviu Dragnea a precizat luni că a avut discuții cu premierul Victor Ponta în legătură cu succesorul său la minister, adăugând că va fi cineva care să continue proiectele sale și care are și susținerea comisarul european pentru politici regionale Corina Crețu.
Dosarul Referendumului
Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data referendumului din 2012, a fost trimis în judecată și condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în primă instanță, pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
În rezoluţia de începere a urmăririi penale, procurorii au reţinut că există indicii temeinice că, în calitate de secretar general al unui partid politic, învinuitul Dragnea Nicolae Liviu şi-a folosit influenţa şi autoritatea funcţiei în vederea obţinerii unui folos nepatrimonial pentru partid, respectiv a unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendumul din 29.07.2012, care să garanteze validarea acestuia.
Potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a iniţiat o asociere formată din numeroase persoane (preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare coordonaţi de responsabili locali şi judeţeni, preşedinţi de organizaţii judeţene şi locale, precum şi primari ai partidului), iar scopul asocierii era săvârşirea de infracţiuni prevăzute de Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
În acest sens, potrivit procurorilor, a fost utilizat un sistem informatic complex ce permitea unui număr restrâns de persoane să obţină, în timp real, informaţii despre numărul de votanţi şi modul cum s-a votat în secţiile de votare. Potrivit rechizitoriului, oră de oră, coordonatorii partidului aveau reprezentarea prezenţei la urne, identificând secţiile de vot cu prezenţă slabă.
Sistemul informatic a asigurat comunicarea de date, mesaje, ordine şi recomandări cu conţinut ilicit, destinate coordonatorilor şi/sau membrilor secţiilor de votare şi altor persoane, în vederea măririi artificiale a numărului de votanţi.
Procurorii au mai susținut că Liviu Dragnea a constituit un sistem naţional de influenţă pentru a determina autorităţile publice centrale, judeţene şi locale aflate sub controlul politic al formaţiunii politice, de a se implica în:
- exercitarea de presiuni asupra preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi asupra membrilor acestora pentru a falsifica semnăturile alegătorilor pe listele de vot şi a introduce în urne un număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători;
- folosirea unei urne mobile în condiţii contrare legii (fără a exista cereri în acest sens depuse în termen şi aprobate corespunzător);
- obţinerea pe căi ilicite de informaţii, în fiecare oră, despre numărul de persoane care şi-au exercitat dreptul de vot şi despre modul în care s-a votat în unele secţii de votare
- practicarea votului multiplu
- denaturarea pe listele suplimentare a ultimei cifre a CNP al unor persoane a căror semnătură a fost falsificată pe listă, pentru a nu permite programelor de calculator specializate să identifice votul multiplu;
- practicarea «turismului electoral» – adică a deplasării organizate de importante mase de persoane, cu ajutorul autobuzelor, microbuzelor etc., pentru a vota multiplu, atât în secţia de votare la care au fost arondaţi, cât şi la alte secţii de votare din ţară;
- falsificarea de semnături în numele unor persoane decedate, ce au rămas înscrise pe listele electorale;
- falsificarea de semnături ale multor alegători, plecaţi din ţară în momentul referendumului;
- votul exercitat de minori, interzişi judecătoreşti şi persoane cărora le-a fost interzis dreptul la vot printr-o hotărâre judecătorească penală;
- neaplicarea autocolantelor cu menţiunea «VOTAT» pe cărţile / buletinele de identitate ale votanţilor.
