20 mai, 2019

Curtea Supremă va pronunța pe 27 mai, adică a doua zi după alegerile europarlamentare, hotărârea definitivă din Dosarul angajărilor fictive, dosar în care Liviu Dragnea a fost condamnat în prima instanță la trei ani și șase luni de închisoare cu executare.

Liderul PSD nu a fost prezent în fața magistraților luni, la ultimul termen al procesului, unde a avut loc o ședință tensionată, cu încercări repetate ale avocaților de a obține o nouă amânare.


După ce președintele de complet a declarat că a fost epuizată cercetarea judecătorească în apel, apărătorii inculpaților au intervenit cu noi cereri de amânare, excepții de neconstituționalitate etc., toate pentru a obține un nou termen.

Toate aceste solicitări de ultimă oră au fost respinse.

La termenul de luni, DNA și-a înlocuit procurorul de ședință, de această dată intrând Elena Grecu, un magistrat cu mai multă experiență.

Aceasta a retras toate excepțiile ridicate de reprezentantul anterior al DNA, precum și cererea de schimbare a încadrărilor, pentru ca procesul să nu mai fie întârziat.


De asemenea, ea a cerut pedepse spre limia medie, nu spre minim, adică mai mari decât cele pronunțate la instanța de fond, unde Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani și șase luni:

Apel faţă de trei inculpaţi. Dragnea, Milos şi Şefu. Solicităm pedepse orientate spre mediu, nu spre minim, ca la instanţa de fond. Pentru Dragnea, şi fapta de instigare la fals intelectual.

Avocatul liderului PSD a susținut în pledoaria finală că s-a împlinit termenul de prescriptie specială în cazul infracțiunii de instigare la fals.

În ceea ce privește infracțiunea de instigare la abuz în serviciu,Marian Nazat a cerut achitarea lui Liviu Dragnea, acuzația fiind descrisă imprecis, în opinia sa.

Obiectul dosarului

Liviu Dragnea ar fi convins-o pe Floarea Alesu, fostă directoare a Direcției Județene de Protecția Copilului Teleorman, să mențină în funcție două angajate care nu au fost nici măcar o zi preznete în această instituție.

Ele au încasat salarii de bugetari, dar au lucrat la organizația PSD Teleorman, ca secretare ale liderului organizației, Liviu Dragnea, pe atunci președinte al Consiliului Județean Teleorman.

Susținători ai președintelui PSD: Și eu sunt Liviu Dragnea 

Peste două sute de persoane au fost prezente pe trotuarele din prejma Curții Supreme pentru a-l susține pe lideurl PSD, unii cu pancarte pe care scrie „Și eu sunt Liviu Dragnea”.

În opinia lor, președintele social-democraților este nevinovat și o victimă a „sistemului paralel”.

Cronologia dosarului – mitinguri “pentru apărarea statului de drept” organizate înainte pronunțării sentințelor și decizii CCR ce au prelungit procesul

2012 – DNA primește primele informații ce vor duce la deschiderea acestui dosar. O sursă o acuză pe Floarea Alesu, director executiv al DGASPC Teleorman, că ar fi cerut mita de la familiile care doreau urgentarea procedurilor de adoptie.

decembrie 2013 – procurorii se sesizează din oficiu cu privire la faptul ca Floarea Alesu, in schimbul unor foloase necuvenite, le menține ilegal în posturi pe două angajate – Adriana Botorogeanu si Anisa Niculina Stoica – care lucrează, în realitate, la organizația PSD Teleorman.

14 februarie – Ionel Marineci, Adriana Botorogeanu, Gheorghe Nicuşor şi Anisa Stoica – au recunoscut în totalitate faptele de care sunt acuzați și cer să fie judecaţi prin procedura simplificată, care presupune recunoaşterea vinovăţiei şi diminuarea cu o treime a pedepselor.

6 aprilie 2016 – Liviu Dragnea este pus sub urmărire penală, fiind acuzat de instigare la abuz în serviciu și la fals în acte. Procurorii DNA spun că el este cel care a convins conducerea DGASPC Teleorman să le mențină în funcție pe cele două angajate. El le angajase la organizația locală a PSD, al cărei președinte era, și, în același timp, în calitate de președinte al Consiliului Județean, coordona activitatea DGSAPC.

6 iulie 2016 – Dosarul este trimis în instanță. Liviu Dragnea pledează nevinovat.

6 iunie 2017 – CCR impune, pe o excepție ridicată de Bombonica Prodana în acest dosar, stabilirea unui prag valoric în cazul abuzului de serviciu. Valoarea de la care această faptă urmează să fie infracțiune va fi stabilită de Parlament, spune CCR într-o decizie care, culmea, respinde în unanimitate, ca inadmisibilă, sesizarea Bombonicăi Prodana.

14 februarie 2017 – Trei dintre inculpați au recunoscut faptele de care sunt acuzați și solicită procedura simplificată (care presupune recunoaşterea vinovăţiei şi diminuarea cu o treime a pedepsei).

5 septembrie 2017 – Instanța decide reluarea procesului, deoarece judecătoarea Ana-Maria Dascălu se pensionează, iar CEDO a condamnat România pentru sentințe pronunțate de complete a căror componență a fost modificată.

3 octombrie 2017 – Procesul este reluat și apare prima surpriză – Ionel Marineci, unul anunță instanța că nu mai doreşte să fie judecat prin procedură simplificată. Întrebat de judecători dacă acest lucru înseamnă renunțarea la recunoașterea vinovăției, Marineci răspunde: “Nu neapărat.”

21 martie 2018 – Liviu Dragnea dă prima declarație în dosar, după ce pe timpul anchetei a invocat dreptul la tăcere.

21 martie 2018 – Bombonica Prodana, fosta soție a lui Liviu Dragnea, acuzată de abuz în serviciu, anunță instanța că a plătit partea de prejudiciu ce i-ar reveni dacă ar fi găsită vinovată (33.000 lei, dar nu știm cum a fost calculată suma) și cere încetarea procesului penal în ceea ce o privește.

15 mai 2018 – Are loc ultimul termen al procesului. Procurorul DNA cere încetarea procesului penal în cazul Bombonicăi Prodana și pedeapsa medie, de șapte ani și jumătate, pentru liderul PSD, Liviu Dragnea. De asemenea, este solicitată și anularea suspendării pedepsei din Dosarul Referendumului.

8 iunie 2018 – în Piaţa Victoriei din București are loc marele miting PSD – ALDE cu tema “apărarea democraţiei şi a statului de drept”.

21 iunie 2018 – Liviu Dragnea este condamnat la trei ani și șase luni de închisoare cu executare. De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat suspendarea din Dosarul Referendum, în care a fost condamnat la doi ani cu suspendare. Din contopirea celor două pedepse a rezultat condamnarea la 3 ani și 6 luni.

8 octombrie 2018 – Este primul termen din apel. Se amână, pentru 5 noiembrie, după care vor urma însă alte tergiversări, deoarece intervine problema completurilor de cinci judecători, despre care CCR va spune ulterior că au fost nelegal constituite începând cu 1 februarie 2014. Dragnea nu obține decât câteva luni în plus.

18 martie 2019 – Sunt reaudiați martorii, mai rămâne să fie ascultați trei inculpați, la termenul termenul din 15 aprilie, printre care și Liviu Dragnea. Liderul PSD nu a participat la această ședință întrucât se află internat într-un spital privat, din cauza unei duble hernii de disc. Judecătorii le cer avocaților să pregătească încheierile.

22 martie 2019 – Florin Iordache, căruia Liviu Dragnea i-a delegat atribuțiile pe perioada în care președintele PSD a fost internat, sesizează CCR în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Curtea Supremă, din cauza completurilor specializate. Avocații liderului social-democraților cer anularea sentinței de trei ani și șase luni pronunțate în prima instanță motivul invocat fiind exact specializarea completurilor. Înalta Curte a explicat Curții Constituționale că toți magistrații săi sunt specializați pe judecarea faptelor de corupție, așa încât nu există o astfel de problemă.

12 aprilie 2019 – Cu trei zile înainte de ultimul termen în proces, la Craiova, Olguța Lia Vasilescu și Claudiu Manda, viitorii nași de cununie ai lui Liviu Dragnea, organizează un miting al PSD la care sunt aduși aproximativ 40.000 de persoane, conform social-democraților. În discursul ținut, Dragnea vorbește despre posibila lui condamnare: “Mulţi mi-aţi spus: Liviule, nu te lăsa! Mi-a mai zis cineva tot aici: Chiar dacă te arestează, să nu renunţi, că venim şi te scoatem de acolo. Sper să nu ajungem acolo pentru că asta e dorinţa de zi şi noapte a lui Iohannis, pentru că e îngrozit de noi”. În istoria recentă a României, o singură persoană s-a opus arestării după o decizie judecătorească – Miron Cozma, fost lider al minerilor, în 1999. Acesta s-a folosit de sindicatele minerilor și a declanșat ultima mineriadă – câteva sute de mineri au pornit spre București, Cozma fiind arestat pe traseu, după ciocniri violente între mineri și forțele de ordine.

15 aprilie – ICCJ a acordat un termen în Dosarul angajărilor definitive pentru 20 mai, timp în care avocații vor pregăti apărările, iar CCR se va pronunța asupra chestiunii completurilor specializate.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Victoria lui Donald Trump nu e doar cea pentru postul

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: