joi

18 aprilie, 2024

28 martie, 2018

Festivalul Cerbul de Aur (propus de Televiziunea Română) și ”Centrul de excelență NATO pentru protecția mediului” (înaintat de ministerul Mediului), se numără printre cele 34 de proiecte aprobate în cadrul Strategiei Aniversării Anului Centenar.

Suma totală acceptată pentru această primă listă de proiecte este de aproape 15 milioane lei.

Comitetul Interministerial pentru Centenar a mai declarat eligibile alte 21 de proiecte care se autofinanțează și a selectat 25 de proiecte corespunzătoare din punct de vedere al conţinutului tematic, dar necesită clarificări suplimentare de ordin administrativ şi financiar.

Reamintim că acest Comitet interministerial este condus de prim-ministru, în calitate de preşedinte, şi de ministrul culturii şi identităţii naţionale, în calitate de vicepreşedinte.

Cea mai mare sumă solicitată a fost pentru Festivalul Cerbul de Aur, desfășurat la Brașov și lansat în 1968 – e vorba de 4,6 milioane de lei, adică aproape o treime din fondurile distribuite pentru această listă.

Spre comparație, concertele organizate de renumitul cor Madrigal, în cadrul proiectului Cantus Mundi: „România cântă în cor! Ambasador Madrigal: 100 de ani de muzică românească”, vor costa  1,090 milioane lei.

În afara Cerbului de Aur, TVR i s-au mai aprobat trei proiecte:

  • Unirile Românilor
  • Războiul din spatele frontului (150.000 lei)
  • „Academicienii” despre Marea Unire (94.000 lei)

Al doilea proiect, ca valoare, este cel al Muzeului Național de Istorie –  „Comorile României la Vatican”. Aceeași instituție va lansa Muzeul Virtual al Unirii (www.muzeulvirtualaunirii.ro).


Muzeul Transilvaniei are și el două proiecte:

  • Românii spre Marea Unire
  • Clujenii și Marea Unire

Cele mai multe proiecte aparțin Ministerului de Externe:

  • Cea de-a XXV-a ediție a Cursurilor Internaționale „Nicolae Titulescu” pentru tineri diplomați la Brașov și Alba Iulia
  • Constituirea unui fond de carte românească în Republica Moldova prin organizarea unei campanii de strângere de cărți în vederea donării acestora în 100 de școli de pe teritoriul Republicii Moldova
  • Constituirea unui fond de carte românească în Republica Moldova prin organizarea unei campanii de strângere de cărți în vederea donării acestora în 100 de școli de pe teritoriul Republicii Moldova
  • Vizite în regiunile istorice ale României dedicate membrilor corpului diplomatic acreditat la București
  • Campanie de comunicare online „România 100”
  • Colocviu comun româno-francez dedicat sfârşitului Primului Război Mondial şi Centenarului Marii Uniri
  • Conferință internațională dedicată Marii Uniri 1918 – Europa popoarelor
  • Realizarea unei serii de filme documentare „Mari diplomați români” și a unui film documentar „Diplomația română de la Marele Război la Marea Unire”

Proiecte ale Institutului Cultural Român:

  • Reuniunea Teatrelor Naționale Românești la Chișinău. Ediția a IV-a
  • Expoziție de fotografie Regina Maria. Regina soldat
  • Statuia Reginei Maria în orașul Eastwell, comitatul Kent (locul de naștere al Reginei)

Biblioteca Națională a României va lansa cu ocazia Centenarului Albumul expoziției „România în Primul Război Mondial. 1916-1918”.


Din cauza lipsei banilor, a fost eliminat de la finanțare, anul acesta, Programul Acces Centenar, prin care organizațiile nonguvernamentale puteau accesa bani.

Centrul Naţional de Artă „Tinerimea Română”, instituție de spectacole, de interes național, aflată în subordinea Ministerului Culturii, apare pe listă cu cinci proiecte:

  • România în lume – turneu în două țări (Berlin-Germania și Dobbiacco-Italia)
  • Orchestre europene de tineret omagiază România (16 concerte în două orașe)
  • Transilvania Tour – 100
  • România în lume – două concerte Austria (Viena și Linz)
  • Orchestra de Tineret România – Moldova (muzicieni din ambele țări – 3 concerte)

Pe această primă listă de proiecte nu se află decât două administrații locale, celălalte urmând să lămurească probleme identificate de Comisia inetrministerială.

Bistrița-Năsăud și Bihor au cerut bani pentru două busturi – cel al lui Iulian Hossu, respectiv al geografului francez Emmanuel de Martonne.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Cu câteva luni înaintea de alegerile europarlamentare, sondajele arată că

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: