Lista de disfuncții ale bugetului care a revenit pe plus după primele patru luni

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele lunii aprilie 2016 un mic excedent de 127,2 milioane lei, sumă echivalentă cu 0,02% din PIB estimat pentru anul în curs.
El a revenit astfel pe plus după ce intrase anterior în teritoriorul negativ, dar rezultatul este mult sub performanța din același interval al anului trecut, când soldul pozitiv după primele patru luni a fost de 0,84% din PIB.

În termeni nominali, rezultatul a fost cu circa 5,83 miliarde lei mai slab decât în 2015. De reținut, însă, explicația revine în proporție de numai 37% reducerii veniturilor totale (-2,15 miliarde lei față de anul trecut), în timp ce partea principală, adică 63%, revine majorării cheltuielilor (+3,69 miliarde lei). Altfel spus, angajamentele suplimentare luate de stat anul trecut nu au avut nicio bază în colectarea de taxe și impozite de anul acesta.

Mai mult, această orientare nesustenabilă spre creșterea beneficiilor, îndeosebi pe zona bugetară și pensii, în detrimentul investițiilor publice, a afectat puternic sumele primite de la UE în contul plăților efectuate pentru aceste investiții. Minusul de aici (-1,82 miliarde lei) a fost chiar mai mare decât scăderea încasărilor ca urmare a reducerii generalizate a TVA (-1,72 miliarde lei).

Ar mai fi de observat că sporul de încasări la bugetul asigurărilor sociale (1,02 miliarde lei), urmare a deplasării accentului în creșterea economică spre consumul intern prin majorarea veniturilor peste nivelul dat de creșterea economică, s-a situat mult sub majorarea cheltuielilor cu asistența socială (+1,74 miliarde lei), ceea ce a înrăutățit situația financiară de ansamblu.

Sintetic, după prima treime din acest an și măsurile luate de Executivele care s-au succedat, în loc de șase miliarde de lei excedent suntem la zero. Iar asta pe fondul închiderii spațiului dintre venituri și cheltuieli, ambele sub nivelul de anul trecut dacă le raportăm la PIB, dar cu accent puternic, în această abordare, pe scăderea veniturilor (vezi tabelul).

Ne confruntăm, astfel, cu un paradox tehnic destul de dificil de urmărit și înțeles corect.

În sume absolute, evoluția mai slabă în plan bugetar față de anul anterior este cauzată de creșterea cheltuielilor. Totuși, dacă se ține cont de cum ar fi trebuit să arate bugetul pe fondul creșterii economice destul de robuste (+3,8% potrivit ultimelor date disponibile), în termeni relativi la PIB, problema se concentrează pe partea de venituri.

Acestea sunt mult mai mici nu față de anul trecut ci față de cât ar fi trebuit să fie în perioada de creștere și, mai grav, față de beneficiile acordate populației.

Ceea ce arată destul de clar că nu trebuiau luate simultan măsuri de diminuare semnificativă a fiscalității și de stimulare a consumului pe calea majorării exagerate a pensiilor (cu punctul rotunjit la 5%, peste cerința legală de 4,31% ) și a salariilor din sectorul bugetar (unde pofta vine acum, mâncând, deși am ieșit demult din anvelopa de 7% din PIB)

În context, merită semnalată stoparea și inversarea trendului de scădere în plata dobânzilor. După reducerea cheltuielilor la acest capitol cu peste 750 milioane lei sau -18% față de aceeași perioadă din 2014, a urmat o reluare, deocamdată minoră dar care ar trebui să ne facă atenți, a creșterii acestora (46 milioane lei, sau +1,3%).

La o privire rapidă asupra ansamblului execuției bugetare, se poate observa necesitatea de a avea o viziune de dezvoltare a României și de a perfecționa obligatoriu modul de cheltuire a banilor publici. Cum s-ar spune, nu e suficient să faci azi ce ai făcut ieri și nici mâine ce ai făcut azi, mai ales dacă te-ai apucat să vinzi pielea ursului din pădure.

Ceea ce, printr-o coincidență relevantă, se vede pe linia uniformă de zero a variației cheltuielilor pe principalele capitole bugetare. Care ar putea părea firească, dacă nu am avea simultan un rezultat mai slab cu șase miliarde de lei per total buget decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Singurul progres care merită menționat în alocarea banilor publici este majorarea sumelor cheltuite pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile. Acestea au crescut de la 420 milioane lei la 776 milioane lei, ceea ce pare foarte bine procentual ( +85%) dar la un nivel de plecare foarte redus în raport cu necesarul și cu sumele avute la dispoziție.