Economia zonei euro se confruntă în continuare cu amenințări, în ciuda măsurilor fără precedent adoptate de decidenți în contextul pandemiei Covid-19, avertizează Banca Centrală Europeană (BCE) în raportul semestrial asupra stabilității financiare, transmite Bloomberg.
Recesiunea adâncă a expus noi riscuri la adresa sistemului financiar și a exacerbat riscuri existente, reiese din raport. Stresul asupra sistemului bancar ar putea afecta capacitatea acestuia de a sprijini revenirea economică.
Niveluri însemnate ale datoriilor publice, scăderea profitabilității băncilor și fragilitatea piețelor vor continua să afecteze activitatea economică, pe măsură ce statele încep să revină la normalitate.
Probabilitatea unor insolvențe și a scăderii prețurilor din piața imobiliară a consemnat, de asemenea, o creștere, generând noi riscuri.
Zonele de risc
Raportul prezintă riscurile cu care se vor confrunta guvernele și băncile centrale în următorii ani, în ciuda miilor de miliarde de euro pompate în economii, fie prin cheltuieli guvernamentale directe, fie sub formă de relaxare cantitativă.
Revenirea va depinde în mare măsură de modul în care se va derula situația epidemiologică și dacă vor fi necesare noi măsuri de limitare a răspândirii noului coronavirus.
”Pandemia a cauzat una dintre cele mai adânci contracții economice din istoria recentă”, a punctat vicepreședintele BCE, Luis de Guindos.
”Repercusiunile pandemiei asupra profitabilității sistemului bancar și asupra finanțelor publice pe termen scurt și mediu vor trebui adresate astfel încât sistemul nostru financiar să poată continua să sprijine revenirea economică”, a adăugat el.
Sustenabilitatea îndatorării accelerate
Răspunsul primar al guvernelor europene a fost de a pompa sprijin financiar masiv pentru a ține companiile în viață și a evita pierderea locurilor de muncă.
”Schemele publice de garantare a creditelor sunt foarte importante pentru a evita o înghețare a creditării”, a comentat de Guindos într-o teleconferință cu presa, adăugând că există mari divergențe în ceea ce privește calitatea acestor programe în rândul statelor membre ale zonei euro. El a precizat că este prea devreme pentru a evalua succesul acestor scheme, rezultatele de până acum fiind ”modeste”.
Banca centrală avertizează că ar putea apărea probleme legate de sustenabilitatea datoriilor publice, în situația în care criza se va dovedi mai puternică și statelor vor fi nevoite să majoreze cheltuielile. Un nivel mai ridicat al datoriilor ar putea ”reaprinde presiunile asupra statelor mai vulnerabile”, se arată în raport.
Datoria publică a statelor din zona euro este prognozată să ajungă la 103% din PIB, față de 86% din PIB anul trecut, ca urmare a scăderii încasărilor și a creșterii cheltuielilor bugetare. Economia blocului monetar s-ar putea contracta cu până la 12% din PIB în acest an, potrivit estimărilor băncii centrale. Philip Lane, economistul-șef al BCE, nota totuși săptămâna trecută că există o serie de indicii potrivit cărora economia ”a început să crească foarte puțin în ultima perioadă”.
BCE încearcă să răspundă temerilor legate de sustenabilitatea datoriilor publice prin programul masiv de relaxare cantitativă de urgență, de cel puțin 750 de miliarde de euro, îngrijorări existând în special în legătură cu situația Italiei. Nivelul datoriei se apropie acolo de 160% din PIB.
Economiștii se așteaptă ca banca centrală din zona euro să anunțe o majorare a programului de relaxare cantitativă la ședința de săptămâna viitoare.
Falimente și scăderi ale prețului activelor
BCE recunoaște că dobânzile foarte mici – pe care le-a semnalat în rapoarte anterioare drept posibile surse de instabilitate financiară – vor continua să reprezinte o normalitate. Cuplate cu o scădere a prețului activelor, acestea reprezintă un risc la adresa profitabilității sistemului bancar.
Pe de altă parte, companiile riscă să aibă costuri de împrumut mai mari, în situația în care agențiile le vor reduce rating-urile. Situația îngrijorează având în vedere nivelul ridicat de îndatorare al sectorului real, generat de ani de dobânzi foarte mici.
Similar, piața imobiliară rezidențială și comercială prezintă riscuri, ”evaluări ridicate ale activelor înainte de criză exacerbând corecția de acum”.