Cancelarul german Olaf Scholz a cerut luni Rusiei ”semne imediate ale dezescaladării”. Apelul a fost făcut înainte de deplasarea la Kiev (luni) şi apoi la Moscova (marți), în încercarea de a dezamorsa criza de la granițele Ucrainei, o criză fără precedent după încheierea Războiului Rece.
La plecarea spre Kiev, Olaf Scholz a scris pe Twitter că principalul mesaj cu care merge în capitala ucraineană este acela al solidarității și sprijinului pentru Ucraina.
”Asistăm la o amenințare foarte, foarte gravă la adresa păcii în Europa. O nouă agresiune militară ar avea consecinţe serioase pentru Rusia”, a mai scris cancelarul Germaniei pe rețeaua socială.
Nu este foarte clar ce șanse are Olaf Scholz să dezamorseze acest conflict în condițiile în care, pe de-o parte, președintele Emmanuel Macron a eșuat recent într-o misiune similară și, pe de altă parte, Germania are o poziție controversată față de părți. Germania a refuzat constant să furnizeze Ucrainei armament sau asistență militară.
Reales duminică în funcţia de preşedinte al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier i-a cerut preşedintelui rus Vladimir Putin să reducă tensiunile legate de Ucraina.
Boris Johnson, sută la sută alături de Ucraina
De ceallaltă parte a ”baricadei”, premierul Boris Johnson se deplaseze din nou în Europa spre sfârşitul săptămânii, pentru a discuta cu liderii din ţările nordice şi baltice.
În urmă cu două săptămâni, şeful guvernului britanic a mers la Kiev pentru a-şi exprima susţinerea faţă de Ucraina, căreia Londra i-a livrat recent, pentru prima dată, arme letale, respectiv rachete antitanc.
„Trebuie să înţelegem că este o situaţie foarte, foarte periculoasă şi dificilă. Suntem în pragul dezastrului, dar este încă timp pentru Putin să facă un pas înapoi, iar ceea ce îndemnăm pe toată lumea este să se angajeze în dialog”, a spus duminică Boris Johnson, într-un discurs televizat.
În condiţiile în care Kievul a acuzat Washingtonul şi Londra de alarmism privind riscurile unei intervenţii ruse iminente, Boris Johnson dă asigurări că „probele sunt foarte clare”.
Boris Jonhson a mai spus că dreptul suveran al poporului ucrainean de a adera la NATO nu poate fi dat la schimb, precizând că va discuta „foarte curând” cu preşedintele american Joe Biden pentru a ajuta procesul diplomatic.
Rusia se declară gata să continue dialogul cu SUA
Rusia este gata să continue dialogul cu SUA şi NATO şi va încheia „o parte” din manevrele militare din regiune care au provocat temeri referitoare la o posibilă invazie a Ucrainei, i-au transmis lui Vladimir Putin ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, şi ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, potrivit Moscow Times.
Declaraţiile înalţilor oficiali ruşi marchează o modificare a tonului folosit de Moscova într-un moment de creştere a îngrijorărilor referitoare la o invazie iminentă a Ucrainei de către Rusia, menţionează publicaţia citată.
(Citește și: ”Acumulările militare ale Rusiei la granițele Ucrainei – harta actualizată”)
Practic, Rusia a sugerat luni că este gata să continue dialogul cu Vestul, în încercarea de a dezamorsa actuala criză de la graniţa cu Ucraina, anunță și Reuters.
„Cred că posibilităţile pe care le avem sunt departe de a fi fost epuizate. În acest moment, aş sugera să continuăm pe această cale şi le dezvoltăm (posibilităţile)”, i-a transmis ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, preşedintelui rus, Vladimir Putin, despre discuţiile cu Statele Unite pe această temă.
În urmă cu două zile, Serghei Lavrov acuza Washingtonul că duce „o campanie de propagandă” despre posibila agresiune rusă.
Într-o întrevedere separată cu Putin, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a precizat că amplele manevre navale ruseşti – desfăşurate concomitent în mai multe regiuni şi care au implicat aproape întreaga flotă a Federaţiei Ruse – se apropie de sfârşit.
„Unele exerciţii se apropie de final, altele se vor încheia în viitorul apropiat”, i-a transmis Şoigu preşedintelui Putin.
Soldații ruși și bieloruși au început săptămâna trecută în vestul Belarusului ample manevre militare comune care se vor desfășura pe durata a 10 zile. În jur de 30.000 de militari ruși participă la aceste jocuri de război, ceea ce reprezintă cea mai mare desfășurare de trupe ale Moscovei pe teritoriul Belarusului de la finalul Războiului Rece și până în prezent.
În paralel, Rusia conduce exerciții militare în Marea Neagră.
