Experții se tem că unii politicieni însetați de putere nu sunt foarte dispuși să renunțe la autoritatea lor aproape totală atunci când criza se va termina, arată o analiză a CNN bazată pe studiul despre impactul pandemiei asupra democrației, realizat de ONG-ul Democracy Reporting International (DRI).
Studiul DRI identifică cinci domenii de preocupare în privința strategiilor adoptate de statele membre în perioada pandemiei Covid-19:
- Multe măsuri anti Covid-19 nu au o bază legislativă clară.
- Reglementările sunt prea vagi sau se schimbă prea repede pentru a permite oamenilor și autorităților să se adapteze.
- Acțiunea guvernamentală este insuficient monitorizată.
- Publicul nu a fost consultat suficient în privința acestor măsuri.
- Nu există o strategie clară de „exit” din această situație și revenire la normal.
România se numără printre cele trei țări din UE, alături de Irlanda și Letonia, care nu ridică îngrijorări din punct de vedere al legalității măsurilor luate în timpul pandemiei. De asemenea, nici claritatea măsurilor nu este pusă la îndoială. Singurul capitol la care România ridică semne de întrebare este insuficienta independență a justiției față de influențe politice.
Îngrijorări serioase privind modificările legislative din Franța
Măsuri controversate din punctul de vedere al respectării normelor democratice ridică Franța, de pildă, unde Parlamentul a aprobat o lege prin care este prelungită starea de urgență până spre sfârșitul lunii septembrie. Legea îi permite președintelui Emmanuel Macron să introducă certificatul care arată dacă cineva s-a vaccinat sau nu împotriva Covid-19, dar și să impună restricții de circulație la nivel național.
Unii aliați liberali ai lui Macron au ridicat din sprâncene: până la urmă, a le impune cetățenilor să stea acasă de la o anumită oră și a le urmări dosarul lor medical nu se potrivește deloc cu tradițiile liberale ale Franței. În timpul președinției sale, Emmanuel Macron a fost acuzat că se îndepărtează de la platforma centrist-liberală datorită căreia a fost ales în 2017, adoptând o linie mai dură în special împotriva islamului și a imigrației, pentru a face față principalei sale rivale politice, extremista de dreapta Marine Le Pen.
Și nu este singurul exemplu, menționează CNN, preluat de Digi24. Macron, cel care în 2018 amintea în Congresul SUA de sloganul Revoluției franceze „Trăiește liber sau mori”, în mod ironic, în pandemie, a redus rolul parlamentului în a se pronunța asupra politicilor sale.
„Rolul Parlamentului în Franța este mai limitat decât înainte, în virtutea noii stări de urgență sanitară. Guvernul sau administrațiile publice nu mai au obligația de a trimite Parlamentului copiile ordinelor pe care le dau”, arată Joelle Grogan, lector specializat în legislație publică la Universitatea din Middlesex, Marea Britanie.
(Citiți și:”Interviu Jeanette Hofmann / Corona-Apps și Bio-supravegherea: ”Noi nu avem controlul asupra felului în care ar putea fi folosită în viitor.””)
Phillippe Marlière, profesor de politici franceze și europene la University College London, observă că în ultimii ani, Franța a introdus de mai multe ori starea de urgență ca răspuns la atacuri teroriste. Multe dintre aceste măsuri care se refereau la libertatea individuală au rămas în vigoare. „Aș paria că o mulțime de măsuri iliberale care au fost luate în timpul pandemiei, cum sunt certificatul de sănătate sau amenințarea cu restricții de circulație, vor rămâne în vigoare sau vor reapărea. Politicienii sunt foarte buni în a prelua autoritatea, dar sunt mai puțin buni în a o da înapoi”, spune profesorul Phillippe Marlière.
Mai mulți experți sunt îngrijorați că președintele Macron, care anul viitor va avea o confruntare electorală dificilă, s-ar putea să profite de un control intensificat asupra puterii. „Președintele francez are, pe hârtie, mai multă putere decât președintele american. Poate controla poliția, armata, întreaga politică internă, întreaga politică externă și el este cel care numește premierul. Această situație, combinată cu faptul că este vorba despre cineva care caută să fie reales și care oricum s-a poziționat către dreapta în chestiuni precum islamul, fără nicio posibilitate de control real, este de natură să stârnească îngrijiorare”, arată profesorul Marlière.
Franța nu este singurul exemplu de națiune din UE care a făcut pași înapoi în ceea ce privește democrația. Și Austria, Slovenia, Belgia și Lituania stârnesc îngrijorare pentru modul în care guvernele lor s-au folosit de legile existente pentru a restricționa libertatea cetățenilor.
De fapt, din studiul DRI rezultă că din cele 27 de state membre UE, doar Spania nu ridică niciun fel de îngrijorare atunci când vine vorba de controlul parlamentar sau legal asupra măsurilor din pandemie.
Crește riscul devierii proiectului european de către eurosceptici
Este puțin probabil, totuși, ca proiectul european să se prăbușească, așa cum au prezis unii, însă, este posibil ca euroscepticii din blocul comunitar să forțeze schimbări care să-l submineze.
Iar dacă vrei o modalitate de a destabiliza UE, nimic n-ar fi mai nimerit decât să începi să nesocotești statul de drept, consideră Joelle Grogan, lector specializat în legislație publică la Universitatea din Middlesex, Marea Britanie..
Legislația UE este un ghem complicat de interese politice înguste ascunse sub o aparentă justificare legală. În ultimii zece ani, statele membre au tot dezbătut cum ar trebui să fie Europa și cum ar trebui să răspundă la crize.
Însă nerespectarea statului de drept este de departe o problemă mai mare decât dezacordurile în materie de imigrație sau modul în care ar trebui să fie cheltuiți banii.
Când politica va reveni la ceva ce seamănă cu normalul, Bruxelles-ul s-ar putea trezi că are mai mulți elevi problemă decât Polonia și Ungaria. Și dacă acești „rebeli” decid că noile lor puteri contează mai mult pentru ei decât pentru a-i face fericiți pe vecinii lor din UE, liderilor UE le rămân foarte puține de făcut pentru a opri tăvălugul ce ar destabiliza întregul bloc, este concluzia analizei CNN.