Comisia Europeană a prezentat marți un nou pachet de propuneri de legislație pentru consolidarea normelor UE împotriva spălării banilor și combaterii finanțării terorismului (AML / CFT).
Elementul esențial al pachetului legislativ îl constituie înființarea unei noi autorități a UE care va transforma supravegherea combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului în UE și va consolida cooperarea dintre unitățile de informații financiare (FIU).
Se naște autoritatea europeană contra spălării banilor
Această nouă autoritate de combatere a spălării banilor la nivelul UE (AMLA) va fi autoritatea centrală care va coordona autoritățile naționale pentru a se asigura că sectorul privat aplică în mod corect și consecvent normele UE. De asemenea, AMLA va ajuta unitățile de informații financiare să își amelioreze capacitatea de analiză a fluxurilor ilicite și să transforme informațiile financiare într-o sursă esențială pentru agențiile de aplicare a legii.
Viitoarea autoritate de combatere a spălării banilor ar urma să devină operațională în 2024 și își va începe activitatea de supraveghere directă puțin mai târziu, de îndată ce directiva va fi transpusă și noul cadru de reglementare va începe să se aplice.
Decizia de a înființa AMLA a fost luată după ce Bruxellesul a constatat că Autoritatea Europeană Bancară (EBA), care avea domeniul în competență, nu a reușit să împiedice scandaluri care au implicat, începând cu 2018, instituții financiare din Danemarca, Estonia, Germania, Letonia, Malta, Țările de Jos și Suedia, demonstrând incapacitatea EBA de a combate acest fenomen infracțional.
Pachetul legislativ conține patru propuneri distincte:
- un regulament de instituire a unei noi autorități UE de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului;
- un regulament privind CSB/CFT (combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului), care cuprinde norme direct aplicabile, inclusiv în domeniul cerințelor de precauție privind clientela și în cel al cerințelor referitoare la beneficiarii reali;
- A șasea directivă privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, care înlocuiește directiva actuală în vigoare și care cuprinde dispoziții ce vor fi transpuse în legislația națională, cum ar fi normele privind autoritățile naționale de supraveghere și unitățile de informații financiare din statele membre;
- revizuirea Regulamentului din 2015 privind transferurile de fonduri, menită să permită urmărirea transferurilor de criptoactive (Regulamentul 2015/847/UE).
Plafon de 10.000 euro la nivelul UE pentru plăți în numerar
Comisia propune un plafon de 10.000 euro la nivelul UE pentru plățile mari în numerar. Acest plafon la nivelul UE este, afirmă Comisia, suficient de ridicat pentru a nu pune la îndoială moneda euro ca mijloc legal de plată și recunoaște importanța vitală a plăților în numerar.
Aproximativ două treimi din statele membre prevăd deja plafoane de acest tip, dar cuantumul acestora variază de la un stat la altul. Plafoanele naționale sub 10.000 euro pot rămâne în vigoare.
Limitarea plăților mari în numerar îngreunează spălarea banilor murdari de către infractori. În plus, se va interzice furnizarea de portofele anonime pentru criptoactive, iar normele CSB/CFT ale UE interzic deja conturile bancare anonime.
Autoritățile de supraveghere primesc acces la registrele naționale de conturi bancare
Cadrul unic de reglementare al UE pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului va armoniza normele CSB/CFT în întreaga UE, inclusiv, de exemplu, normele mai detaliate referitoare la precauția privind clientela și la beneficiarii reali, precum și competențele și sarcinile autorităților de supraveghere și ale unităților de informații financiare (FIU).
Registrele naționale de conturi bancare existente vor fi conectate, oferind FIU un acces mai rapid la informațiile privind conturile bancare și casetele de valori.
De asemenea, Comisia va oferi autorităților de aplicare a legii acces la acest sistem, accelerând investigațiile financiare și recuperarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni în cazurile transfrontaliere.
Accesul la informații financiare va face obiectul unor garanții solide prevăzute în Directiva (UE) 2019/1153 privind schimbul de informații financiare.
Aplicarea integrală a normelor în sectorul criptoactivelor
În prezent, numai anumite categorii de furnizori de servicii de criptoactive sunt incluse în domeniul de aplicare al normelor CSB/CFT ale UE.
Reforma propusă va extinde aceste norme la întregul sector al criptoactivelor, obligând toți furnizorii de servicii să aplice măsuri de precauție cu privire la clienții lor.
Modificările adoptate vor asigura trasabilitatea deplină a transferurilor de criptoactive, cum ar fi Bitcoin, și vor permite prevenirea și detectarea posibilei utilizări a acestora în scopuri de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului. În plus, se vor interzice portofelele anonime de criptoactive, iar normele CSB/CFT ale UE se vor aplica integral sectorului criptoactivelor.
România a transpus cu mare întârziere precedenta directivă UE
România a înregistrat mari întârzieri în transpunerea precedentei Directive contra spălării banilor, iar în 2020 Avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a propus amendarea României cu trei milioane de euro.
Directiva 2015/849 trebuia transpusă până la 27 iulie 2017, iar România a depășit termenul cu 754 de zile, transpunerea integrală având loc pe 21 iulie 2019.
Pachetul legislativ anunțat marți de Comisie urmează să fie examinat de Parlamentul European și de Consiliu. Comisia speră că procesul legislativ se va desfășura ”cu celeritate”.
Urmărește-ne pe Google News
