Toți cetățenii europeni vor putea cumpăra terenuri agricole în România, după ce legea care reglementează acest lucru a fost adoptată marți de Camera Deputaților, forul decizional în acest caz. Legislația românească a fost adoptată ca urmare a expirării, de la 1 ianuarie, a termenului de interdicție pentru cetățenii străini de a cumpăara terenuri agricole în România.
Ordonanța de guvern aprobată în luna noiembrie a trecut prin Parlament cu puține modificări. Cea mai importantă este eliminarea dreptului de preempțiune pentru persoanele de până la 40 de ani.
Legea urmează să se aplice de la 1 ianuarie, când se liberalizează piaţa funciară, pentru a permite cumpărarea de terenuri agricole de către cetăţenii din UE. Aceștia puteau achiziționa și până acum astfel de terenuri, însă doar pe persoană juridică.
Prin modul cum a fost formulată, autoritățile doresc, printre altele, să încurajeze comasarea terenurilor agricole în vederea creşterii dimensiunii fermelor agricole şi a constituirii exploataţiilor viabile economic.
Instituția cu drept de verificare a condițiilor legale de vânzare – cumpărare (respectarera dreptului de preempțiune, de exemplu) este nou înființata Autoritate pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare (AARPF), care ia locul Agenției Naționale pentru Administrarea Domeniilor Statului, urmând să aibă atribuții extinse.
De asemenea, AARPF va emite avizul necesar încheierii contractului de vânzare – cumpărare a terenurilor agricole.
Drept de preempţiune
Legea prevede şi drept de preempţiune pentru următoarele persoane:
- coproprietarii persoane fizice
- vecinii persoane fizice
- arendaşii
- statul
Cum se va face vânzarea – cumpărarea terenurilor agricole
Cei care vor să vândă terenuri agricole vor informa primăria (din localitatea în extravilanul căreia se află respectivele pământuri), că au o ofertă, după care se va derula procedura instituită prin lege:
- În termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, primăria are obligaţia să afişeze oferta de vânzare la sediul său. Oferta de vânzare va fi afişată la sediul primăriei timp de30 de zile
- Cererea este însoţită de oferta de vânzare a terenului agricol, care va cuprinde, pe lângă preţul cerut pentru terenul ce urmează a fi vândut, numele şi prenumele vânzătorului, adresa compleă unde are domiciliul vânzătorul, amplasamentul terenului, suprafaţa, categoria de folosinţă şi clasa de calitate,documentele cadastrale necesare vânzării – cumpărării, precum şi copia documentului care atestă calitatea de proprietar
- Primăria are obligaţia de a transmite la Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, oferta de vânzare, precum şi lista preemptorilor
- Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare o va afişa pe site-ul său
- Persoanele cu drept preempțiune care doresc să cumpere terenul scos la vânzare trebuie să transmită acceptarea ofertei, însoţită de documentaţia din care să rezulte că îndeplineşte condiţiile pentru a cumpăra terenul, vânzătorului şi Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, în termen de 30 de zile de la data afişării ofertei de vânzare la sediul primăriei. Netransmiterea acceptării ofertei în termenul prevăzut duce la pierderea dreptului de preempţiune
- dacă mai mulţi preemptori îşi manifestă în scris intenţia de cumpărare, vânzătorul alege potenţialul cumpărător şi comunică numele acestuia primăriei
- Autoritatea este obligată să emită avizul de vânzare în etrmen de trei zile, dacă totul este în regulă
- dacă apare nicio persoană cu drept de preempțiune, nu după expirarea celor 30 de zile se consideră că este o aprobare tacită și tranzacția se poate face
Sancțiuni
Se sancționează cu amendă între 50.000 și 100.000 de lei vânzarea – cumpărarea fără respectarea dreptului de preempțiune.
De asemenea, se sancționează și vânzarea fără avizul Ministerului Culturii (în cazul în care pe respectivele terenuri agricole se află situri arheologice, în care au fost instituite zone cu patrimoniu arheologic reperat sau zone cu potenţial arheologic evidenţiat întâmplător) și lipsa avizului conform al organelor de stat cu atribuții în domeniul siguranței naționale (în cazul terenurile agricole situate în extravilan pe o rază de 20 km de la graniţa României, precum şi al celor situate în extravilan la o distanţă de până la 2400 m faţă de obiectivele speciale).