UPDATE: Corelarea cu observațiile Comisiei de la Veneția, după intrarea în vigoare a legilor
Președintele Comisiei speciale pentru legile justiției, Florin Iordache, a anunțat că săptămâna viitoare va exista o discuție pentru corelarea legilor justiției cu observațiile Comisiei de la Veneția, fiind posibilă o nouă modificare, prin OUG, a acestor trei legi dintre care una a intrat în vigoare, iar celelalte două vor fi promulgate și ele în curând.
***
Legea de modificare a Statului magistraților va merge la promulgare, după ce Curtea Constituțională a respins marți și ultima sesizare cu acest obiect. Legea fundamentală prevede că președintele României este obligat să semneze decretul în 10 zile de la primirea deciziei CCR prin care s-a confirmat constituţionalitatea legii.
Menționăm că este ultima reglementare din pachetul de „reformă” a legilor Justiției:
- modificarea Legii 304 privind organizarea judiciară a fost promulgată pe 20 de iulie
- modificarea Legii 307 privind CSM a fost declarată constituțională săptămâna trecută și se află în procedura de promulgare
Parlamentul și CCR au continuat derularea procedurii de adoptare și evaluare a constituționalității acestor legi, în pofida avertismentelor de la Bruxelles și a recomandării Comisiei de la Veneția, care va publica în luna octombrie raportul definitiv privind evaluarea intervențiilor majorității de guvernământ pe aceste legi importante.
Aceasta, deși parlamentării puterii au declarat în repetate rânduri că vor ține cont de recomandările Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (cunoscută sub denumirea de Comisia de la Veneția), organ al Consiliului Europei alcătuit din experți independenți în domeniul dreptului constituțional.
În iulie, Comisia de la Veneția a criticat dur schimbările operate de majoritatea PSD – ALDE pe aceste trei legi și a recomandat autorităților române să le reexamineze, astfel încât să fie menținută independența magistraților și să fie evitat riscul ca politicienii să-i influențeze pe procurori prin intermediul ministrului Justiției.
De asemeni, președintele Klaus Iohannis a făcut două apeluri către CCR, solicitându-le judecătorilor constituționali să aștepte raportul final al Comisiei de la Veneția, înainte de a se pronunța pe sesizările legate de aceste reglementări.
(Citiți și: ”Sprijin constituțional de urgență”: Președintele Iohannis trimite legile Justiției la Comisia de la Veneția și cere Curții Constituționale să aștepte răspunsul)
Amintim însă că președintele CCR, Valer Dorneanu, a refuzat anul acesta o întrevedere cu delegația experților Comisiei Europene veniți la București pentru misiunea de evaluare a MCV, anunțând că instituția nu mai vrea să fie implicată în acest dialog decât pe problemele care țin de Curte.
Comisia Europeană este unul dintre criticii duri ai actualei reformări a sistemului judiciar.
(Citiți și: Valer Dorneanu este noul președinte al Curții Constituționale. Formula politică a CCR)
Recomandările Comisiei de la Veneția
Printre cele mai discutabile modificări aduse Statutului Magistraților se numără și cele privind procurorii. Ce spunea Comisia de la Veneția în raportul intermediar:
Modificările aduse de legiuitor elimină referirile generale la independenţa procurorilor, punând accent pe principiul subordonării ierarhice şi pe autoritatea ministrului justiţiei.
În legătură cu posibilitatea ca actele procurorului să fie infirmate de procurorul ierarhic superior pe motive de netemeinicie, Comisia de la Veneţia arată că în lipsa unui conţinut clar, precis, o astfel de modificare creşte riscul interferenţelor politice în activitatea procurorilor.
Recomandările adresate autorităților române:
- “să reexamineze sistemul de numire / revocare a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor corespunzătoare din Constituţie, în perspectiva oferirii condiţiilor pentru un proces de numire / revocare neutru şi obiectiv, prin menţinerea rolului instituţiilor precum preşedintele ţării şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), capabile să echilibreze influenţa ministrului Justiţiei”
- “să elimine ori să definească mai bine prevederile care le permit procurorilor de rang superior să invalideze soluţiile procurorilor pentru situaţiile de nefundamentare”
- “să elimine restricţiile propuse asupra libertăţii de exprimare a judecătorilor şi procurorilor”
- suplimentarea prevederilor privitoare la răspunderea materială a magistraţilor, prin declararea explicită a faptului că, în absenţa relei credinţe şi/sau a neglijenţei evidente, magistraţii nu sunt răspunzători pentru o soluţie care ar putea fi contestată de o altă instanţă
- abandonarea amendamentului privind pensionarea timpurie a magistraţilor, sau amânarea până când va exista certitudinea că nu va exist niciun impact advers asupra funcţionării sistemului
- reconsiderarea înfiinţării unei secţii speciale pentru anchetarea magistraţilor. Ca alternativă propune folosirea unor procurori specializaţi, simultan cu măsuri de salvgardare procedurale eficiente.
Urmărește-ne pe Google News
