Hotărârile judecătoreşti vor fi redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării și doar în cazuri temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori, prevede varianta adoptată marți la alin. 3 art. 16, de către membrii Comisiei speciale pentru legile Justiției.
Amendamentul, propus de PSD, a fost adoptat cu majoritate de voturi.
Principalul susținător al prevederii a fost preşedintele comisiei speciale, social-democratul Florin Iordache, care a argumentat că în prezent, în lipsa unei astfel de reglementări, sunt cazuri în care judecătorii ajung să iasă la pensie fără a redacta motivările deciziilor luate.
Acesta a fost și cazul Dosarului Referendum, în care Liviu Dragnea a contestat sentința întrucât motivarea a fost redactată după pensionarea președintelui completului, Livia Stanciu.
Înființarea unei structuri speciale care să ancheteze magistrații
Propunerea a fost discutată marți, dar nu s-a luat nicio decizie, lucrările fiind suspendate imediate după anunțarea decesului Regelui Mihai I.
Majoritatea guvernamentală și Uniunea Judecătorilor din România (UNJR) susțin această propunere făcută inițial de ministrul Tudorel Toader, dar se opun parlamentarii din opoziție (PNL și USR), Parchetul General și CSM.
Nu există nicio evoluție a infracțiunilor comise de judecători și procurori care să justifice măsura, spun oponenții amendamentului.
În opinia acestora, o asemenea structură ar putea fi folosită pentru a face presiuni asupra magistraților.
Soluţiile adoptate de un procuror pot fi infirmate și pe motive de temeinicie
A fost adoptat și un amendament care prevede că soluţiile adoptate de un procuror pot fi infirmate de procurorul ierarhic superior, dacă acesta le apreciază ca fiind nelegale sau netemeinice.
Acum, soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, doar când sunt considerate ca fiind nelegale.
Modificarea a fost propusă de UNJR şi CSM, fiind preluată sub formă de amendament de PSD şi ALDE. Parchetul General și, în general, procurorii, se opun acestei intervenții.
Cei din serviciile secrete nu pot fi ofițeri de poliție judiciară
Tot marţi, comisia specială a adoptat un amendament la Legea 304/2004, care prevede că „nu pot ocupa funcţia de ofiţer sau agent de poliţie judiciară, ofiţeri, chiar acoperiţi, ai serviciilor de informaţii, lucrători sau colaboratori ai acestora. Anterior numirii în funcţie aceştia vor da o declaraţie autentică că nu fac şi nu au făcut parte din serviciile de informaţii şi nu sunt sau au fost colaboratori sau informatori ai acestora”.
Urmărește-ne pe Google News
