Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Cronicile

Legiferarea haotică din educație

de Mariana Bechir , 13.3.2019

Cei trei miniștri care au deținut portofoliul de la Educație în ultimii doi ani au promovat o serie lungă de măsuri nu doar lipsite de coerență, ci  contradictorii, ce demonstrează lipsa unei viziuni măcar pe termen mediu în acest domeniu.

Miniștrii au fost lăsați să improvizeze fără nicio restricție, în pofida criticilor vehemente venite din partea celor bulversați de deciziile luate de Liviu Pop, Valentin Popa și Ecaterina Andronescu.

Mai jos, câteva zig-zaguri extreme ale legilor care se joacă cu educația, cu destinele copiilor, cu competența viitoarei piețe a muncii: aportul fiecărui ministru la viziunea românească despre școală. 

Manualul unic a funcționat un singur an

Primul care a revoluționat sistemul a fost Liviu Pop, ministrul care a reintrodus manualul unic, după 30 de ani de la renunțarea la această practică specifică regimurilor totalitare sau măcar autoritare.

Decizia a necesitat modificări legislative de amploare, transformarea Editurii Didactice și Pedagogice în societate comercială (din regie), declararea ei ca fiind de interes național și investiții în tehnologie, pentru ca societatea ce a primit astfel monopolul manualelor să poată face față cadoului oferit.

Liviu Pop a invocat la vremea respectivă “strategia națională privind editarea manualelor școlare”, care nu a existat niciodată.

Măsura nu a țintit creșterea calității, ci aspecte ce țin strict de costuri și incapacitatea ministerului de a gestiona probleme simple:

  • eliminarea mafiei manualelor, care costă statul 100 de milioane de euro anual, după cum declara Liviu Pop
  • eliminarea haosului licitațiilor și contestațiilor care lăsau mii de copii, la începutul anului școlar, fără manuale (tot citat din fostul ministru și lider sindical Liviu Pop)

Așa au apărut manualele cu lungi liste de erate atașate, pentru a le explica elevilor, de exemplu, că acolo figurează pe hartă Turnu Măgurele (din județul Teleorman) este, în realitate, Drobeta Turnu Severin, din județul Mehedinți.

La puțin timp după preluarea portofoliului, Ecaterina Andronescu a desființat imediat manualul unic și monopolului acordat Editurii Didactice de colegul său de partid și de Senat.

Valentin Popa – mai multe locuri bugetate pentru universitățile insignifiante

Valentin Popa s-a concentrat pe învățământul universitar și a reușit să-și antagonizeze marile universități, prin modul în care a distribuit locurile bugetate din facultăți.

El a tăiat din totalurile atribuite tradițional celor cinci mari universități, singurele ce reușesc să intre în topurile internaționale, pentru a le transfera, cu tot cu sumele publice aferente, spre instituțiile mici, de anvergură strict județeană, precum cea unde este rector – Universitatea “Ștefan cel Mare” din Suceava.

Președinte al Senatului Politehnicii București, Ecaterina Andronescu va modifica lucrurile curând, probabil.

Tot el a propus o metodologie de clasificare și ierarhizare a universităților care va duce, au atras atenția cei de la Babeș0Bolyai, la situația paradoxală în care singurele universități autohtone ce figurează în topurile internaționale să nu ocupe primele locuri în clasamentul național.

Ecaterina Andronescu: decizii în zig-zag, retractări record, ambiții mari 

La puțin timp după preluarea celui de-al patrulea mandat de ministru, Ecaterina Andronescu (70 de ani) a înlocuit în tăcere unul dintre actele emise de predecesorul său de la Suceava. Este vorba despre noile reguli de evaluare a studiilor doctorale, care înlocuiesc metodologia adoptată cu patru luni înainte, în noiembrie 2018, cu câteva zile înainte ca Ecaterina Andronescu să preia fotoliul de la Educație.

Marele mandatului Ecaterina Andronescu va fi însă o nouă lege a Educației, al cărei draft ar urma să fie finalizat cel târziu la sfârșitul acestei luni.

Până atunci, minsitrul pare să aplice o strategie inedită de consultare a actorilor din domeniu, pentru a stabili ce va introduce în viitoarea lege – periodic, Ecaterina Andronescu anunță la televiziuni câte o măsură, pe care o retrage eventual a doua zi, în funcție de reacția părinților, sindicatelor sau elevilor:

  • a vorbit despre posibilitatea repetenției în clasa I-a. „Din păcate, e o prevedere legală, până în clasa a treia copiii nu pot fi lăsaţi repetenţi. Cred că trebuie să revenim asupra acestui aspect pentru că, iată, unde suntem. Ajungem la clasa a opta şi constatăm că nu ştiu să scrie bine, să calculeze bine şi că 36% nu sunt în stare să ia 5 la Evaluarea de clasa a opta“, a declarat într-un weekend Ecaterina Andronescu. Luni, ea a spus că a fost înțeleasă greșit și că nu susține o asemenea soluție.
  • clase separate pentru copiii cu nevoi speciale. “Noi acum îi avem pe cei cu dificultăţi de învăţare, să îi numim aşa generic, împărţiţi în două categorii. Pe unii îi trimitem în şcolile speciale, iar alţii sunt în şcolile normale, integraţi în clasele normale. Acolo, din păcate, într-o foarte mică măsură reuşim să asigurăm profesori de sprijin pentru copiii integraţi în clasele normale şi atunci creăm dificultăţi la profesori. Şi mă gândeam dacă nu am putea să îi împărţim mai mulţi într-un loc şi să punem profesori de sprijin acolo”, a declarat Ecaterina Andronescu. După valul uriaș de critici, ea a revenit, explicând că se referea la o măsură pentru acoperirea deficitului profesorii de sprijin de care ar avea nevoie aceşti copii.
  • reintroducerea obligativității uniformelor – în urma unui incident de la un liceu din Ploieşti, în care o profesoară a fost atacată de un fost elev, Ecaterina Andronescu a vorbit despre reintroducerea uniformelor școlare. Și aceasta este o măsură de amploare luată pentru a suplini deifciențele de management din unele școli. Este o idee la care nu a renunțat, încă, deoarece consideră că identificarea intrușilor s-ar preveni o parte din agresiunile din școli.
  • chestiunea evaluării naționale a evoluat în viziunea Ecaterinei Andronescu, de la nevoia introducerii unei evaluări intermediare, la eliminarea totală a acestora. În data de 29 decembrie 2018: “Mă uit la rezultatele pe care le au elevii noştri, şi la examenul de finalizare a ciclului gimnazial de la clasa a VIII-a să avem peste 36% de elevi care nu iau nota 5,00, nu avem cum să nu tragem un semnal foarte serios de alarmă, ceva trebuie să facem acolo (…) Trebuie să găsim nişte soluţii. Una dintre ele ar putea să fie aceasta, să mai introducem o evaluare intermediară în timpul ciclului liceal, în aşa fel încât să-i determinăm pe elevi să se pregătească mai bine, să nu lăsăm pregătirea din liceu pentru bacalaureat numai la sfârşitul examenului de bacalaureat”. În data de 05.03.2019, în Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, din Camera Deputaților: „Acum evaluarea de la clasa a VIII-a este doar o evaluare pentru încheierea gimnaziului și repartizarea elevilor (…) Dacă învățământul devine obligatoriu pe 12 clase se justifică evaluări intermediare? (…) Toate sunt care, fără îndoială, merită să le discutăm”.

Modificări radicale și în Parlament – învățământ obligatoriu de 15 ani

Modificări numeroase și radicale au fost făcute de coaliția guvernamentală și în Parlament, mare parte fiind inițiate de deputați și senatori.

Luni, 12 martie, în Senat, cameră decizională, au fost adoptate patru legi de modificare a Legii Educației.

Cea mai importantă dintre ele reformează din temelii sistemul, fără să fie însoțită de vreun studiu de impact, o analiză serioasă a unor experți.

Aceasta extinde învăţământul general obligatoriu de la 11, la 15 clase, prin includerea ultimilor doi ani din învățământul preșcolar și a ultimilor doi ani din liceu. Legea a fost trimisă la Palatul Cotroceni, pentru promulgare.

Pentru ca toți copiii să meargă la grădiniță (aceasta este o inițiativă foarte bună, trebuei spus) este nevoie însă de aceste instituții de învățământ, iar efortul financiar implicat de construirea lor s-ar putea să fie imposibil de susținut în următorii ani, în contextul deficitelor greu de menținut sub plafonul de 3%.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.3.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Ambasadorul SUA: Capacitatea oligarhilor şi a baronilor de a controla interesele de afaceri trebuie să ia sfârșit

Vladimir Ionescu

“Capacitatea oligarhilor cu legături politice şi a baronilor de a controla interesele de afaceri şi de a limita competiţia pe piaţa liberă trebuie să ia… Mai mult

Stiri

ONRC a operaționalizat Registrul beneficiarilor reali ai companiilor. Termenele și amenzile

Adrian N Ionescu

Companiile sunt obligate să depună o declaraţie privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăţilor, în termen de… Mai mult

Europa

Marea Britanie se pregătește să înlocuiască muncitorii necalificați cu roboți – miza reformei legii migrației

Iulian Soare

Reforma sistemului britanic de migrație, prezentată miercuri la Londra, este concepută să realizeze două lucruri. În primul rând, să satisfacă dorința de reducere a imigrației-… Mai mult

Europa

Prototip al viitorului avion de luptă european – Franța și Germania au semnat contractul

Iulian Soare

Franţa şi Germania au semnat joi un contract în valoare de 150 milioane de euro ce reprezintă prima etapă în dezvoltarea sistemului de luptă aeriană… Mai mult

Stiri

Relansarea celor mai mari economii din UE în 2020 este îndoielnică – comisarul european Paolo Gentiloni

Adrian N Ionescu

Efectele epidemiei coronavirus pun în pericol relansarea economiilor din Italia, Franţa şi Germania, după încetinirea de la finele anului trecut, a afirmat comisarul european pentru… Mai mult

Europa

Summit special pentru buget – Informațiile esențiale de reținut

Victor Bratu

Începe, la Bruxelles, summit-ul special european dedicat negocierilor pentru Următorul Cadru Financiar Multianual al UE. Un summit care începe joi, la ora 14.00, și nimeni… Mai mult

Stiri

Salt semnificativ în deprecierea leului: Nou record istoric la 4,7834 lei / euro

Adrian N Ionescu

Banca Naţională a României a anunţat, joi,  o medie a cursului monedei unice de 4,7834 lei/ euro, valoare care nu este numai un nou maxim… Mai mult