Legiferarea haotică din educație

Cei trei miniștri care au deținut portofoliul de la Educație în ultimii doi ani au promovat o serie lungă de măsuri nu doar lipsite de coerență, ci  contradictorii, ce demonstrează lipsa unei viziuni măcar pe termen mediu în acest domeniu.

Miniștrii au fost lăsați să improvizeze fără nicio restricție, în pofida criticilor vehemente venite din partea celor bulversați de deciziile luate de Liviu Pop, Valentin Popa și Ecaterina Andronescu.

Mai jos, câteva zig-zaguri extreme ale legilor care se joacă cu educația, cu destinele copiilor, cu competența viitoarei piețe a muncii: aportul fiecărui ministru la viziunea românească despre școală. 

Manualul unic a funcționat un singur an

Primul care a revoluționat sistemul a fost Liviu Pop, ministrul care a reintrodus manualul unic, după 30 de ani de la renunțarea la această practică specifică regimurilor totalitare sau măcar autoritare.

Decizia a necesitat modificări legislative de amploare, transformarea Editurii Didactice și Pedagogice în societate comercială (din regie), declararea ei ca fiind de interes național și investiții în tehnologie, pentru ca societatea ce a primit astfel monopolul manualelor să poată face față cadoului oferit.

Liviu Pop a invocat la vremea respectivă “strategia națională privind editarea manualelor școlare”, care nu a existat niciodată.

Măsura nu a țintit creșterea calității, ci aspecte ce țin strict de costuri și incapacitatea ministerului de a gestiona probleme simple:

• eliminarea mafiei manualelor, care costă statul 100 de milioane de euro anual, după cum declara Liviu Pop
• eliminarea haosului licitațiilor și contestațiilor care lăsau mii de copii, la începutul anului școlar, fără manuale (tot citat din fostul ministru și lider sindical Liviu Pop)

Așa au apărut manualele cu lungi liste de erate atașate, pentru a le explica elevilor, de exemplu, că acolo figurează pe hartă Turnu Măgurele (din județul Teleorman) este, în realitate, Drobeta Turnu Severin, din județul Mehedinți.

La puțin timp după preluarea portofoliului, Ecaterina Andronescu a desființat imediat manualul unic și monopolului acordat Editurii Didactice de colegul său de partid și de Senat.

Valentin Popa – mai multe locuri bugetate pentru universitățile insignifiante

Valentin Popa s-a concentrat pe învățământul universitar și a reușit să-și antagonizeze marile universități, prin modul în care a distribuit locurile bugetate din facultăți.

El a tăiat din totalurile atribuite tradițional celor cinci mari universități, singurele ce reușesc să intre în topurile internaționale, pentru a le transfera, cu tot cu sumele publice aferente, spre instituțiile mici, de anvergură strict județeană, precum cea unde este rector – Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.

Președinte al Senatului Politehnicii București, Ecaterina Andronescu va modifica lucrurile curând, probabil.

Tot el a propus o metodologie de clasificare și ierarhizare a universităților care va duce, au atras atenția cei de la Babeș0Bolyai, la situația paradoxală în care singurele universități autohtone ce figurează în topurile internaționale să nu ocupe primele locuri în clasamentul național.

Ecaterina Andronescu: decizii în zig-zag, retractări record, ambiții mari 

La puțin timp după preluarea celui de-al patrulea mandat de ministru, Ecaterina Andronescu (70 de ani) a înlocuit în tăcere unul dintre actele emise de predecesorul său de la Suceava. Este vorba despre noile reguli de evaluare a studiilor doctorale, care înlocuiesc metodologia adoptată cu patru luni înainte, în noiembrie 2018, cu câteva zile înainte ca Ecaterina Andronescu să preia fotoliul de la Educație.

Marele mandatului Ecaterina Andronescu va fi însă o nouă lege a Educației, al cărei draft ar urma să fie finalizat cel târziu la sfârșitul acestei luni.

Până atunci, minsitrul pare să aplice o strategie inedită de consultare a actorilor din domeniu, pentru a stabili ce va introduce în viitoarea lege – periodic, Ecaterina Andronescu anunță la televiziuni câte o măsură, pe care o retrage eventual a doua zi, în funcție de reacția părinților, sindicatelor sau elevilor:

• a vorbit despre posibilitatea repetenției în clasa I-a. „Din păcate, e o prevedere legală, până în clasa a treia copiii nu pot fi lăsaţi repetenţi. Cred că trebuie să revenim asupra acestui aspect pentru că, iată, unde suntem. Ajungem la clasa a opta şi constatăm că nu ştiu să scrie bine, să calculeze bine şi că 36% nu sunt în stare să ia 5 la Evaluarea de clasa a opta“, a declarat într-un weekend Ecaterina Andronescu. Luni, ea a spus că a fost înțeleasă greșit și că nu susține o asemenea soluție.
• clase separate pentru copiii cu nevoi speciale. „Noi acum îi avem pe cei cu dificultăţi de învăţare, să îi numim aşa generic, împărţiţi în două categorii. Pe unii îi trimitem în şcolile speciale, iar alţii sunt în şcolile normale, integraţi în clasele normale. Acolo, din păcate, într-o foarte mică măsură reuşim să asigurăm profesori de sprijin pentru copiii integraţi în clasele normale şi atunci creăm dificultăţi la profesori. Şi mă gândeam dacă nu am putea să îi împărţim mai mulţi într-un loc şi să punem profesori de sprijin acolo”, a declarat Ecaterina Andronescu. După valul uriaș de critici, ea a revenit, explicând că se referea la o măsură pentru acoperirea deficitului profesorii de sprijin de care ar avea nevoie aceşti copii.
• reintroducerea obligativității uniformelor – în urma unui incident de la un liceu din Ploieşti, în care o profesoară a fost atacată de un fost elev, Ecaterina Andronescu a vorbit despre reintroducerea uniformelor școlare. Și aceasta este o măsură de amploare luată pentru a suplini deifciențele de management din unele școli. Este o idee la care nu a renunțat, încă, deoarece consideră că identificarea intrușilor s-ar preveni o parte din agresiunile din școli.
• chestiunea evaluării naționale a evoluat în viziunea Ecaterinei Andronescu, de la nevoia introducerii unei evaluări intermediare, la eliminarea totală a acestora. În data de 29 decembrie 2018: „Mă uit la rezultatele pe care le au elevii noştri, şi la examenul de finalizare a ciclului gimnazial de la clasa a VIII-a să avem peste 36% de elevi care nu iau nota 5,00, nu avem cum să nu tragem un semnal foarte serios de alarmă, ceva trebuie să facem acolo (…) Trebuie să găsim nişte soluţii. Una dintre ele ar putea să fie aceasta, să mai introducem o evaluare intermediară în timpul ciclului liceal, în aşa fel încât să-i determinăm pe elevi să se pregătească mai bine, să nu lăsăm pregătirea din liceu pentru bacalaureat numai la sfârşitul examenului de bacalaureat”. În data de 05.03.2019, în Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, din Camera Deputaților: „Acum evaluarea de la clasa a VIII-a este doar o evaluare pentru încheierea gimnaziului și repartizarea elevilor (…) Dacă învățământul devine obligatoriu pe 12 clase se justifică evaluări intermediare? (…) Toate sunt care, fără îndoială, merită să le discutăm”.

Modificări radicale și în Parlament – învățământ obligatoriu de 15 ani

Modificări numeroase și radicale au fost făcute de coaliția guvernamentală și în Parlament, mare parte fiind inițiate de deputați și senatori.

Luni, 12 martie, în Senat, cameră decizională, au fost adoptate patru legi de modificare a Legii Educației.

Cea mai importantă dintre ele reformează din temelii sistemul, fără să fie însoțită de vreun studiu de impact, o analiză serioasă a unor experți.

Aceasta extinde învăţământul general obligatoriu de la 11, la 15 clase, prin includerea ultimilor doi ani din învățământul preșcolar și a ultimilor doi ani din liceu. Legea a fost trimisă la Palatul Cotroceni, pentru promulgare.

Pentru ca toți copiii să meargă la grădiniță (aceasta este o inițiativă foarte bună, trebuei spus) este nevoie însă de aceste instituții de învățământ, iar efortul financiar implicat de construirea lor s-ar putea să fie imposibil de susținut în următorii ani, în contextul deficitelor greu de menținut sub plafonul de 3%.