După o ședință tensionată în coaliția de guvernare, Liderii PSD și ALDE au anunțat joi seară principalele repere ale multașteptatei legi a salarizării unitare. Grilele orientative, alături de, mai ales, datele de intrare în vigoare a majorărilor, pe domenii de activitate.
Trei lucruri se remarcă în schema prezentată de autoritățile decidente.
- Primul – raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu scade de la 15 la 12.
- Al doilea se referă la calendarul majorărilor. Prioritate par să aibă instituțiile de forță, singurele la care majorările vor începe din acest an. Personalul din Sănătate și cel din administrația publică locală par să aibă însă un altfel de avantaj, mai neobișnuit: toată majorarea de până în 2022 va fi acordată începând cu anul 2018.
- Cel de-al treilea lucru remarcabil este lipsa din discursul liderilor a unor domenii vitregite, despre care nu s-a anunțat nimic. e vorba, de exemplu, despre salariile din Cercetare – singura referire aparținându-i, joi seară, lui Călin Popescu Tăriceanu. ”Cercetarea urmează să fie luată în considerare” – a spus liderul ALDE.
Impactul estimat e de circa 10 miliarde de lei anual – bani care ar urma să fie obținut, potrivit liderului PSD Liviu Dragnea, ca urmare a investițiilor, a creșterii consumului și a atragerii fondurilor europene.
***
În sănătate va exista o singură creștere, în cazul celorlalte categorii urmând ca majorările să fie parcurse după un calendar, până în 2022, anul când grilele trebuie să fie integral aplicate.
De aceea, medicii și asistentele nu vor mai primi alte majorări până în 2022, a mai spus ministrul, după reuniunea de la Sinaia a coaliției de guvernare, într-o conferință de presă în care a prezentat proiectul Legii salarizării.
Ce salarii vor avea medicii, de la 1 ianuarie 2018, conform unei postări de acum două zile a lui Liviu Dragnea:
O altă noutate va fi diferențierea salarizării în interiorul magistraților, judecătorii urmând să aibă un coeficient uțor mai mare decât procurorii.
Proiectul va fi depus imediat la Parlament, unde va trebui votat în termen util, pentru a intra în vigoare de la 1 iulie.
Raportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu din grila viitoarei legi a salarizării unitare a bugetarilor va fi de 1 la 12, față de 1/15 în Legea 248 din 2010 (elaborată de Guvernul Emil Boc).
Calendarul majorărilor salariale pe domenii
1 iulie 2017:
- vor crește cu 20%, față de martie 2017, soldele de funcţie ale personalului militar (salariile din armată)
- salariile de funcție ale polițiștilor, cu 5%, tot comparativ cu martie anul acesta
1 ianuarie 2018:
- medicii și asistentele intră cu toată creșterea
- salariile de bază de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice din instituțiile și autoritățile publice ale administrației locale
- salariile de bază pentru personalul didactic din învățământ se vor majora cu 50%, față de decembrie 2017
- salariile de bază, soldele de funcție, salariile de funcție, vor crește cu 25% (față de decembrie 2017)
2019 – 2022:
Se va acorda o creștere anuală a salariilor de bază, soldelor de funcție, salariilor de funcție reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul prevăzut pentru 2022 și cel din decembrie 2018
Salariile în plată mai mari decât cele prevăzute în grile, și cele care ar depăși valoarea din grilă cu majorările prevăzute, vor fi plafonate la salariul prevăzut pentru 2022.
Salarizarea din administrația publică locală
În administrația publică s-a stabilit o grilă, dar fără nicio valoare a salariului sau coeficienți de ierarhizare.
Grila se va stabili în interiorul instituției, prin votul consiilor locale și al consiliilor județene, dar pe un principiu general aplicat: niciun salariu al personalului nu poate depăși valoarea indmenizația (salariul) viceprimarului.
De exemplu, în cazul localităților cu mai puțin de 1.500 de locuitori, viceprimarul are coeficientul 3, ceea ce înseamnă că indemnizația sa ar fi acum de 4.350 lei (salariului minim, de 1.450 lei înmulțit cu 3). Niciun angajat al unei astfel de primării nu va putea depăși această sumă.
Alt exemplu – în Primăria Capitalei vor putea exista funcționari plătiți cu 11.600, cât va fi indemnizația viceprimarului, în scenariul cu salariu minim pe economie de 1.450 lei.
A fost lăsată la dispoziția fiecărei unități administrative stabilirea grilei nu doar pentru a introduce autonomia locală, ci și pentru că primăriile mici nu au bani pentru a-și permite creșteri importante pentru toate pozițiile. Pe de altă parte, primarii din localități mari și bogate vor să ofere salarii atractive și pe care le pot susține.
Sporurile
Se păstrează aceleași sporuri și în învățământ, și în sănătate, justiție, cultură etc.
Dar, în limita a 30% din cheltuielile cu personalul al unei unități. Nu se acordă uniform, iar ministrul a dat exemplul Ministerului de Interne, unde polițiștii pot avea și 70% sporuri, iar angajații din birouri, mult mai puțin.
„Toate sporurile care erau înainte în lege se vor regăsi și în această nouă lege, diferența este că s-au plafonat la ordonatorul de credite la 30%. Asta ca să oprim sarabanda care a dus în unele instituții publice la o anvelopă de 70 — 80% sporuri, dar în același timp în cadrul instituției pe toată anvelopa trebuie să fie 30%. Un polițist care lucrează în stradă poate ajunge la sporuri de 70 — 80%, dar cei care stau la birou și personalul contractual va trebui să aibă sporuri mai mici”, a explicat ministrul Vasilescu.
Impactul și sursa de finanțare
„Am discutat cu ministrul de Finanţe şi ne-a spus că sunt banii prevăzuţi în buget până în 2020 – 32 de miliarde de lei. 3,5 miliarde vin doar din contribuţiile aferente creşterii salariilor cu 10 miliarde.
Toate calculele făcute în programul de guvernare se bazează pe creşterea investiţiilor, din creşterea absorbţiei de fonduri europene, dintr-o colectare mai bună, din creşterea consumului, dar echilibrat – 50% consum, 50% investiţii”, susține Liviu Dragnea.
Funcțiile de demnitate publică
- Președintele va avea coeficientul cel mai mare – 12 (ceea ce ar însemna acum 17.400 de lei).
- Președinții camerelor parlamentare, cel al Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele CCR și premierul- 11.
- Judecătorii de la ICCj și cei de la CCR – 10,5
- Miniștrii – 10
- Primarul general al Capitalei – 9
- Parlamentarii și viceprimarul Capitalei, președintele consiliului județean și primari de localitate cu peste 300.000 locuitori – 8
- Secretarii de stat – 7,4
Urmărește-ne pe Google News
4 răspunsuri
Guvernarea Boc a marit si ea salariile in invatamint cu 50 %. Legea votata de parlament in UNANIMITATE , promulgata de presedinte si publicata in Monitorul Oficial .
Nu a fost aplicata 🙂 ca a venit criza si am mers urgent cu caciula in mana la FMI .
Aceiasi guvernare a facut si o lege a salarizarii unice care nu a depasit stadiul de proiect . Avea nevoie de 70 miliarde lei anual si care nu se gaseau nicaeri fara sa maresti presiunea fiscala .
Incantat ca acest guvern a reusit ce nu au reusit inaintasii lor .
Sa duca salarizarea bugetara la un necesar de 95 miliarde lei si in acelasi timp sa impace capra (mariri de salarii) cu varza (reduceri de taxe) si fara sa pericliteze deficitul bugetar + cursul de schimb al leului . 🙂 🙂
Sau poate se pregateste o reforma fiscala cu cote progresive ? (cindva tot PSD a introdus modelul dar cu cote absolut „scoase din burta” )
Nu cumva copiem „modelul” Grecia ? Cu punct si virgula .
Stefan A
Faceti confuzii. Legea maririi cu 50% a salariilor in invatamant nu a fost adoptata in guvernarea Boc.
Nu are de gand PSD-ul sa mareasca sau sa construiasca ceva. E doar praf in ochi si cred ca inteleg „strategia minciunii”. Au doar nevoie de „capital” ca sa isi acopere problemele penale si in perioada urmatoare sigur vor urma atacuri la justitie si legi ca sa scape infractorii din parlament. Cu toata valva care se va crea, vor fi destui creduli care ii vor sustine in speranta ca primi de la anul salariile „promise”. In toamna e cunoscut deja in mediile economice ca urmeaza o criza , se zice majora, deci pot sa garantez ca vor iesi in decembrie in fata si vor spune ca „din cauza” guvernului tehnocrat nu pot sa mai mareasca ei salariile, insa scopul lor o sa fie deja atins si anume sa nu mearga unde le e locul, adica la puscarie. Tipic PSD. Sau mai crede cineva in povesti….
Considerați că s-ar putea zice că prezența lui Popescu Tăriceanu la guvernare este „în scopul încurajării finanțării insituțiilor de forță” ?