Deputații au aprobat miercuri propunerea legislativă privind insolvența persoanelor fizice, cu largă majoritate. Legea va fi trimisă președintelui Klaus Iohannis spre promulgare.
Potrivit inițiatorilor, scopul legii este acela de a asigura acoperirea datoriilor persoanelor fizice, fără activități antreprenoriale, aflate în insolvență, prin intermediul rambursării datoriilor în baza unui plan ori prin intermediul lichidării bunurilor respectivilor debitori.
Debitorul poate obține o stingere a datoriilor sale reziduale, în baza îndeplinirii planului sau a lichidării activelor sale, se precizează în articolul 1 al actului normativ. Executarea silită intervine doar în cazul în care planul convenit nu este respectat, termenul fiind de cinci ani pentru îndeplinirea acestuia.
De prevederile legii vor beneficia persoanele care:
- au domiciliul permanent în România
- bunurile sau sursa veniturilor se regăsesc în România
- nu acționează ca persoane fizice autorizate la momentul solicitării declanșării procedurii de insolvență
- nu au nicio datoriecare rezultă din activități comerciale desfășurate în nume propriu
Legea mai precizează că instanțele pot să decidă că prevederile legii se aplică și în cazul unui debitor care are datorii ce decurg din activități comerciale desfășurate în nume propriu, ca persoană fizică autorizată, în situația în care creditorii unui debitor consmit la începerea procedurii de insolvență sau dacă valoarea totală a datoriilor rezultate din astfel de activități comerciale nu depășește suma de 45.000 lei, iar debitorul nu are mai mult de 20 de creditori la momentul solicitării insolvenței.
Proiectul de lege reglementează condițiile pe care trebuie să le îndeplinească debitorul și precizează că instanța nu poate refuza declanșarea procedurii de insolvență în temeiul faptului că debitorul nu are destule bunuri să acopere costurile procedurii, acestea urmând a fi suportate de către statul român. Aceste sume vor fi rambursate în mod prioritar, din veniturile rezultate în urma desfășurării procedurii de insolvență.
Toți creditorii debitorului au obligația de a înregistra creanțele, în termen de 20 de zile de la începerea procedurii de insolvență.
Executarea silită trebuie să fie o procedură aplicată numai în ultimă instanţă, atunci când debitorul persoană fizică nu mai poate, din diferite motive imputabile acestuia, să-şi respecte angajamentele de la momentul contractării creditului, mai precizează inițiatorii.
Debitorul va fi considerat în imposibilitate de a-şi achita datoriile la scadenţă dacă este incapabil să îşi achite două sau mai multe datorii, faţă de doi sau mai mulţi creditori, în decurs de peste 30 de zile de la data scadentă a acestora.
Proiectul, semnat de 151 de deputați și senatori de la toate partidele parlamentare, a fost deja aprobat de Senat. Inițiativa a fost promovată pe fondul discuțiilor privind situația românilor cu credite în franci elvețieni, aflați în imposibilitatea de a-și achita datoriile.
În expunerea de motive a actului normativ se arată că ”românii care au credite și rate la bănci trebuie să beneficieze de reglementări clare și coerente care să protejeze persoanele fizice, debitori de bună-credință în situaia în care, sufocați de cumului de datorii pe care trebuie să le ramburseze, ajung în imposibilitate de plată”. Autorii proiectului mai susțin că, în ultimii ani, cazurile de acest gen s-au înmulțit, pe fondul crizei economice.
Potrivit documentului, majoritatea membrilor UE beneficiază de legislație care reglementează insolvența persoanelor fizice în favoarea debitorilor de bună-credință. Semnatarii mai spun că proiectul are la bază analiza legislației din Germania, Marea Britanie, Franța, Austria, SUA, Cehia, Italia, Polonia, Slovacia, Singapore și Australia.
Actul normativ a fost avizat favorabil de guvern, în octombrie 2014, cu toate că, în ultimii doi ani, inclusiv în scrisoarea de intenţie convenită cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană în primăvara anului trecut, Guvernul s-a angajat că va lua toate măsurile pentru a nu fi adoptată o legislaţie privind falimentul personal, nici alte propuneri legislative privind recuperarea datoriilor.
“Deoarece menţinerea disciplinei de creditare printre debitori contribuie semnificativ la consolidarea stabilităţii financiare, vom face toate eforturile să evităm adoptarea iniţiativelor legislative privind insolvenţa personală, care creează un hazard moral şi sunt deschise spre abuzuri la scară largă de către debitori, ceea ce ar submina disciplina de creditare”, transmitea Guvernul către FMI.
Și Banca Naţională a României s-a opus iniţiativelor, invocând stabilitatea sistemului bancar şi posibilitatea ca băncile, confruntate cu legiferarea falimentului personal, să ceară mai multe garanţii pentru credite şi să restricţioneze accesul la finanţare.
Urmărește-ne pe Google News
