Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

La obiect

România are nevoie de ajutor de la Bruxelles pentru salvarea sistemului energetic naţional, respectiv a Complexului Energetic Oltenia

Sistemul energetic național (SEN) nu va mai putea asigura nici măcar prin importuri energia necesară României, dacă nu vor fi înlocuite capacităţile de producţie a… Mai mult

07.01.2020

Analiză

5 date economice pentru anii care vin – Prognoza oficială vs. cea a FMI

Față în față: datele din prognoza FMI privind România și cele ale Comisiei Nationale pentru Strategie și Prognoză pe care lucrează, îndeobște guvernele noastre. Pentru… Mai mult

07.01.2020

La obiect

O mică temă pentru Finanțe și ANAF: Circa 25% de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât în 2014

Peste 200.000 de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât la nivelul anului 2014, reiese din datele comunicate… Mai mult

06.01.2020

Cronicile

Legea insolvenței primăriilor: Măsură de forță pentru acordul cu FMI

de Marin Pana 27.5.2013

Reducerea rapidă a arieratelor la nivelul autorităţilor locale de la 1,2 miliarde lei la 300 milioane lei este o condiţie pentru ca România să intre în board-ul FMI în luna iunie, când ar trebui făcută evaluarea acordului stand-by de tip preventiv. Ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, s-a angajat că România va îndeplini ţinta privind achitarea arieratelor, iar scrisoarea României va intra în board-ul FMI.

Delegaţia FMI care a efectuat în ianuarie 2013 evaluarea acordului stand by cu România anunţase că va cere board-ului prelungirea acordului cu trei luni, deoarece au existat anumite ţinte ratate la finele anului 2012 şi întârzieri în ceea ce priveşte reformele structurale. Acordul României va expira luna viitoare şi nu va exista o altă înţelegere, dacă autorităţile române nu îndeplinesc precondiţiile asumate.

Înainte de a bifa un set complex de măsuri care vizează companiile de stat (privatizarea CFR Marfă, listarea secundară a unui pachet de acţiuni Transgaz, începerea listării companiei energetice Oltenia etc.), oricum dificil de îndeplinit, există o precondiție esențială: reducerea arieratelor. Or, diminuarea acestora acestora s-a dovedit a fi extrem de dificilă, cu rezultate bune doar conjunctural și reveniri ulterioare ( vezi tabelul).

Explicația recentei scăderi a arieratelor constă în demararea unor împrumuturi făcute de autoritățile locale de la Trezorerie, cu o dobândă de 5,25% (dobânda de politică monetară a BNR), banii urmând a fi rambursați în interiorul unei perioade de cinci ani. Această procedură a fost necesară deoarece arieratele unor primării sunt mult mai mari decât veniturile proprii.

Evident, acestea nu aveau cum să ramburseze creditul de trezorerie luat pentru stingerea datoriilor mai vechi în cursul anului 2013.
Reprezentatul FMI, Erik de Vrijer, a fost de acord cu aranjamentul financiar menit să elimine arieratele administraţiei locale până la finalul anului 2013. Ținta fixată pentru finalul lui 2012 fusese de 300 milioane lei, nivel care a fost amânat, dar a devenit absolut obligatoriu pentru mijlocul acestui an, ca o precondiție a evaluării acordului cu România.

La nivel politic, Guvernul Ponta nu a făcut decât să preia ordonanţa insolvenţei autorităţilor locale promovată de Cabinetul Boc în 2010, dar care fusese blocată în Parlament, și să o transpună în act normativ în funcțiune.

Primarii reclamă definirea insuficient de clară a datoriilor care pot determina insolvența și riscul de intra sub incidența falimentului din cauza unor eventuale întârzieri la transferul fondurilor venite de la nivel central, de care nu pot fi făcuți răspunzători.

Primarii şi şefii de consilii judeţene trebuie să solicite declararea insolvenței dacă unitatea administrativ-teritorială pe care o conduc are datorii neplătite mai vechi de 120 de zile care depăşesc jumătate din bugetul general ( excepție fac sumele în litigiu) sau dacă nu au achitat salariile de mai mult de 120 de zile. În caz contrar, după șase luni sunt pasibili de închisoare de la trei luni la un an sau pot fi amendați.

Primăriile cu număr mic de locuitori și nivel redus al impozitelor, situate predominant în zona rurală, sunt cele mai puternic afectate de măsura reducerii arieratelor.

Aproape 90% din comune nu-și pot asigura cheltuielile necesare din venituri proprii. Ministrul delegat Liviu Voinea estima recent că, din cele aproximativ 3.200 unități administrativ- teritoriale, doar 1.000 nu au datorii deloc și 2.000 au plăți restante care nu se încadrează deocamdată la arierate.Din cele 200 de unități administrativ-teritoriale rămase cu arierate, aproximativ 150 ( cam 5% din numărul total) sunt în stare de insolvență.

O soluție durabilă ar fi reorganizarea administrativă prin comasarea micilor primării. Actualmente avem 700 de primării cu mai puțin de o mie de locuitori și orașe care au coborât sub pragul de cinci mii de locuitori. Comasarea este discutată și va impusă inclusiv la nivel european, deoarece costurile de administare locală trebuie reduse la nivelul regiunilor UE.

Una peste alta, chiar dacă vom reuși să îndeplinim la limită cerințele FMI de eliminare a arieratelor, urmează o perioadă de austeritate de câțiva ani pentru comunitățile locale ce vor avea de rambursat creditele luate pentru eliminarea arieratelor. Plus, o perioadă de reorganizare administrativă care va complica descentralizarea, și așa tulburată de disputele privind împărțirea pe regiuni și atribuțiile distribuite la nivelul orașelor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.5.2013

Lăsați un comentariu


Europa

Dacia la al șaptelea record anual de vânzări în Europa. În creștere cu 5,1% în toată lumea

Adrian N Ionescu

Vânzările mondiale de autoturisme şi utilitare marca Dacia au crescut anul trecut cu 5,1% până la 736.570 unităţi,  și au înregistrat în 2019, pentru al… Mai mult

Europa

Investiţiile BERD în România au scăzut cu 174 mil euro în ultimii doi ani

Adrian N Ionescu

România a coborât 3 locuri până pe poziția a 10 în topul celor mai mari plasamente ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), după… Mai mult

Stiri

Marcel Vela: Cartea electronică de identitate va fi şi card de sănătate

Vladimir Ionescu

Noile cărţi de identitate vor fi şi carduri de sănătate, a anunțat vineri ministrul de Interne, Marcel Vela. Un regulament al Uniunii Europene obligă autoritățile… Mai mult

Stiri

Vlad Voiculescu și-a lansat candidatura pentru București

Razvan Diaconu

Fost ministru al Sănătăţii din Guvernul Cioloş, Vlad Voiculescu și-a lansat vineri candidatura pentru Primăria Capitalei și proiectul ”Bucureşti, capitala oamenilor buni”. Prezent la eveniment,… Mai mult

Europa

Fost înalt oficial UE, suspectat de spionaj în favoarea Chinei – anchetă germano-belgiană

Iulian Soare

Vestea declanșării unei investigații asupra unui fost înalt oficial UE suspectat de spionaj în favoarea Chinei trimite unde de șoc în cercurile interconectate de lobbyiști,… Mai mult

Stiri

Proiect pentru reglementarea circulației trotinetelor electrice

Vladimir Ionescu

Ministerul de Interne a elaborat un proiect prin care circulația pe trotuar a trotinetelor electrice va fi interzisă și care stabilește vârsta minimă a conducătorului… Mai mult

Europa

Economia chineză a avut cea mai slabă creştere din ultimii 29 de ani, în 2019

Iulian Soare

A doua cea mai mare economie a lumii semnalează apropierea de vârful ciclului economic global, prin reducerea avansului produsul intern brut (PIB) de la 6,8%… Mai mult