La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Chestiunea

Record istoric la deficitul comercial, în iulie 2019. Am trecut pe deficit lunar și la mașini și echipamente de transport

Deficitul comercial pe luna iulie 2019 a urcat brusc la nivelul record istoric de 1.755,5 milioane euro, cu 38% mai mult decât în aceeaşi lună… Mai mult

09.09.2019

Cronicile

Legea insolvenței primăriilor: Măsură de forță pentru acordul cu FMI

de Marin Pana 27.5.2013

Reducerea rapidă a arieratelor la nivelul autorităţilor locale de la 1,2 miliarde lei la 300 milioane lei este o condiţie pentru ca România să intre în board-ul FMI în luna iunie, când ar trebui făcută evaluarea acordului stand-by de tip preventiv. Ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, s-a angajat că România va îndeplini ţinta privind achitarea arieratelor, iar scrisoarea României va intra în board-ul FMI.

Delegaţia FMI care a efectuat în ianuarie 2013 evaluarea acordului stand by cu România anunţase că va cere board-ului prelungirea acordului cu trei luni, deoarece au existat anumite ţinte ratate la finele anului 2012 şi întârzieri în ceea ce priveşte reformele structurale. Acordul României va expira luna viitoare şi nu va exista o altă înţelegere, dacă autorităţile române nu îndeplinesc precondiţiile asumate.

Înainte de a bifa un set complex de măsuri care vizează companiile de stat (privatizarea CFR Marfă, listarea secundară a unui pachet de acţiuni Transgaz, începerea listării companiei energetice Oltenia etc.), oricum dificil de îndeplinit, există o precondiție esențială: reducerea arieratelor. Or, diminuarea acestora acestora s-a dovedit a fi extrem de dificilă, cu rezultate bune doar conjunctural și reveniri ulterioare ( vezi tabelul).

Explicația recentei scăderi a arieratelor constă în demararea unor împrumuturi făcute de autoritățile locale de la Trezorerie, cu o dobândă de 5,25% (dobânda de politică monetară a BNR), banii urmând a fi rambursați în interiorul unei perioade de cinci ani. Această procedură a fost necesară deoarece arieratele unor primării sunt mult mai mari decât veniturile proprii.

Evident, acestea nu aveau cum să ramburseze creditul de trezorerie luat pentru stingerea datoriilor mai vechi în cursul anului 2013.
Reprezentatul FMI, Erik de Vrijer, a fost de acord cu aranjamentul financiar menit să elimine arieratele administraţiei locale până la finalul anului 2013. Ținta fixată pentru finalul lui 2012 fusese de 300 milioane lei, nivel care a fost amânat, dar a devenit absolut obligatoriu pentru mijlocul acestui an, ca o precondiție a evaluării acordului cu România.

La nivel politic, Guvernul Ponta nu a făcut decât să preia ordonanţa insolvenţei autorităţilor locale promovată de Cabinetul Boc în 2010, dar care fusese blocată în Parlament, și să o transpună în act normativ în funcțiune.

Primarii reclamă definirea insuficient de clară a datoriilor care pot determina insolvența și riscul de intra sub incidența falimentului din cauza unor eventuale întârzieri la transferul fondurilor venite de la nivel central, de care nu pot fi făcuți răspunzători.

Primarii şi şefii de consilii judeţene trebuie să solicite declararea insolvenței dacă unitatea administrativ-teritorială pe care o conduc are datorii neplătite mai vechi de 120 de zile care depăşesc jumătate din bugetul general ( excepție fac sumele în litigiu) sau dacă nu au achitat salariile de mai mult de 120 de zile. În caz contrar, după șase luni sunt pasibili de închisoare de la trei luni la un an sau pot fi amendați.

Primăriile cu număr mic de locuitori și nivel redus al impozitelor, situate predominant în zona rurală, sunt cele mai puternic afectate de măsura reducerii arieratelor.

Aproape 90% din comune nu-și pot asigura cheltuielile necesare din venituri proprii. Ministrul delegat Liviu Voinea estima recent că, din cele aproximativ 3.200 unități administrativ- teritoriale, doar 1.000 nu au datorii deloc și 2.000 au plăți restante care nu se încadrează deocamdată la arierate.Din cele 200 de unități administrativ-teritoriale rămase cu arierate, aproximativ 150 ( cam 5% din numărul total) sunt în stare de insolvență.

O soluție durabilă ar fi reorganizarea administrativă prin comasarea micilor primării. Actualmente avem 700 de primării cu mai puțin de o mie de locuitori și orașe care au coborât sub pragul de cinci mii de locuitori. Comasarea este discutată și va impusă inclusiv la nivel european, deoarece costurile de administare locală trebuie reduse la nivelul regiunilor UE.

Una peste alta, chiar dacă vom reuși să îndeplinim la limită cerințele FMI de eliminare a arieratelor, urmează o perioadă de austeritate de câțiva ani pentru comunitățile locale ce vor avea de rambursat creditele luate pentru eliminarea arieratelor. Plus, o perioadă de reorganizare administrativă care va complica descentralizarea, și așa tulburată de disputele privind împărțirea pe regiuni și atribuțiile distribuite la nivelul orașelor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.5.2013

Lăsați un comentariu


Digital

România și Polonia au semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul digital

Vladimir Ionescu

În marja consultărilor interguvernamentale România – Republica Polonă care au avut loc miercuri, la București, ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a avut o întâlnire bilaterală cu… Mai mult

Stiri

Și președintele și premierul sunt covinși fiecare că CCR le-a făcut dreptate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă interpretează în mod diferit decizia de miercuri a CCR, cei doi considerând însă că verdictul Curții le este… Mai mult

Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

OUG 114: Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

UPDATE: CCR a transmis comunicatul referitor la situația ocnflictuală existentă între cele două Palate. Motivarea, cu detaliile complete, urmează să apară ulterior. Prezentăm integral comunicatul… Mai mult

Europa

Parlamentul European cere clarificări sau chiar schimbări la portofoliile ”controversate” din noua Comisie

Razvan Diaconu

Lideri ai grupurilor politice reprezentate în Parlamentul European cer președintelui-ales al Comisiei Europene să clarifice, dacă nu să schimbe, atribuțiile și titulaturile unor portofolii atribuite… Mai mult

Europa

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Iulian Soare

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire… Mai mult