fbpx

La obiect

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult

15.01.2021

Chestiunea

Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult

14.01.2021

La obiect

Analiză: Cum a schimbat pandemia obiceiurile de consum și economisire din România

Pandemia a schimbat în proporții semnificative obiceiurile de consum, dar și de economisire ale românilor, reiese din datele INS analizate de cursdeguvernare.ro. Rata de economisire… Mai mult

13.01.2021

La obiect

Salariul mediu pe economie a trecut pragul de 700 de euro în noiembrie. Semnal de frână tras de administrația publică

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna noiembrie 2020 a fost de 5.565 lei, cu 113 lei sau 2,1% mai mult… Mai mult

13.01.2021

Legea insolvenței primăriilor: Măsură de forță pentru acordul cu FMI

de Marin Pana 27.5.2013

Reducerea rapidă a arieratelor la nivelul autorităţilor locale de la 1,2 miliarde lei la 300 milioane lei este o condiţie pentru ca România să intre în board-ul FMI în luna iunie, când ar trebui făcută evaluarea acordului stand-by de tip preventiv. Ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, s-a angajat că România va îndeplini ţinta privind achitarea arieratelor, iar scrisoarea României va intra în board-ul FMI.

Delegaţia FMI care a efectuat în ianuarie 2013 evaluarea acordului stand by cu România anunţase că va cere board-ului prelungirea acordului cu trei luni, deoarece au existat anumite ţinte ratate la finele anului 2012 şi întârzieri în ceea ce priveşte reformele structurale. Acordul României va expira luna viitoare şi nu va exista o altă înţelegere, dacă autorităţile române nu îndeplinesc precondiţiile asumate.

Înainte de a bifa un set complex de măsuri care vizează companiile de stat (privatizarea CFR Marfă, listarea secundară a unui pachet de acţiuni Transgaz, începerea listării companiei energetice Oltenia etc.), oricum dificil de îndeplinit, există o precondiție esențială: reducerea arieratelor. Or, diminuarea acestora acestora s-a dovedit a fi extrem de dificilă, cu rezultate bune doar conjunctural și reveniri ulterioare ( vezi tabelul).

Explicația recentei scăderi a arieratelor constă în demararea unor împrumuturi făcute de autoritățile locale de la Trezorerie, cu o dobândă de 5,25% (dobânda de politică monetară a BNR), banii urmând a fi rambursați în interiorul unei perioade de cinci ani. Această procedură a fost necesară deoarece arieratele unor primării sunt mult mai mari decât veniturile proprii.

Evident, acestea nu aveau cum să ramburseze creditul de trezorerie luat pentru stingerea datoriilor mai vechi în cursul anului 2013.
Reprezentatul FMI, Erik de Vrijer, a fost de acord cu aranjamentul financiar menit să elimine arieratele administraţiei locale până la finalul anului 2013. Ținta fixată pentru finalul lui 2012 fusese de 300 milioane lei, nivel care a fost amânat, dar a devenit absolut obligatoriu pentru mijlocul acestui an, ca o precondiție a evaluării acordului cu România.

La nivel politic, Guvernul Ponta nu a făcut decât să preia ordonanţa insolvenţei autorităţilor locale promovată de Cabinetul Boc în 2010, dar care fusese blocată în Parlament, și să o transpună în act normativ în funcțiune.

Primarii reclamă definirea insuficient de clară a datoriilor care pot determina insolvența și riscul de intra sub incidența falimentului din cauza unor eventuale întârzieri la transferul fondurilor venite de la nivel central, de care nu pot fi făcuți răspunzători.

Primarii şi şefii de consilii judeţene trebuie să solicite declararea insolvenței dacă unitatea administrativ-teritorială pe care o conduc are datorii neplătite mai vechi de 120 de zile care depăşesc jumătate din bugetul general ( excepție fac sumele în litigiu) sau dacă nu au achitat salariile de mai mult de 120 de zile. În caz contrar, după șase luni sunt pasibili de închisoare de la trei luni la un an sau pot fi amendați.

Primăriile cu număr mic de locuitori și nivel redus al impozitelor, situate predominant în zona rurală, sunt cele mai puternic afectate de măsura reducerii arieratelor.

Aproape 90% din comune nu-și pot asigura cheltuielile necesare din venituri proprii. Ministrul delegat Liviu Voinea estima recent că, din cele aproximativ 3.200 unități administrativ- teritoriale, doar 1.000 nu au datorii deloc și 2.000 au plăți restante care nu se încadrează deocamdată la arierate.Din cele 200 de unități administrativ-teritoriale rămase cu arierate, aproximativ 150 ( cam 5% din numărul total) sunt în stare de insolvență.

O soluție durabilă ar fi reorganizarea administrativă prin comasarea micilor primării. Actualmente avem 700 de primării cu mai puțin de o mie de locuitori și orașe care au coborât sub pragul de cinci mii de locuitori. Comasarea este discutată și va impusă inclusiv la nivel european, deoarece costurile de administare locală trebuie reduse la nivelul regiunilor UE.

Una peste alta, chiar dacă vom reuși să îndeplinim la limită cerințele FMI de eliminare a arieratelor, urmează o perioadă de austeritate de câțiva ani pentru comunitățile locale ce vor avea de rambursat creditele luate pentru eliminarea arieratelor. Plus, o perioadă de reorganizare administrativă care va complica descentralizarea, și așa tulburată de disputele privind împărțirea pe regiuni și atribuțiile distribuite la nivelul orașelor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.5.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Fost șef al Astra Asigurări și soția sa, condamnați în prima instanță

Vladimir Ionescu

Fostul director al companiei Astra Asigurări Radu Mustățea (foto) a fost condamnat de Tribunalul București la 4 ani, 8 luni și 10 zile de închisoare… Mai mult

Europa

Absențele de la muncă au revenit la nivelul anterior pandemiei, în Trim. III – s-a redus semnificativ șomajul tehnic și s-a renunțat la vacanțe

Iulian Soare

Absențele de la muncă, motivate și nemotivate, au coborât în trimestrul al III-lea al anului trecut la nivelul anterior pandemiei. S-a revenit din șomajul tehnic… Mai mult

Europa

Președintele Joe Biden a fost păzit de 150 de soldați ai Gărzii Naționale infectați cu COVID, la ceremonia de învestire

Iulian Soare

Între 150 și 200 dintre soldații Gărzii Naționale, aduși pentru asigurarea siguranței președintelui Joe Biden în ziua învestirii în funcție, au fost testați pozitiv privind… Mai mult

Europa

Timișoara și Cluj Napoca în topul mondial al orașelor în care se poate trăi sănătos

Adrian N Ionescu

Timișoara și Cluj-Napoca Două orașe din România au fost plasate în prima jumătate a unui clasament cu 40 de localități mari, la nivel mondial, în… Mai mult

Stiri

Radu Gavriș, înlocuit din funcția de coordonator al campaniei de luptă anti-Covid la Poliția București

Vladimir Ionescu

Radu Gavriș (foto), a fost demis luni din funcția de coordonator al acțiunilor anti-Covid la nivelul Poliției Capitalei, a anunțat ministrul de Interne, Lucian Bode,… Mai mult

Stiri

Dan Barna: Bugetul României este sub o presiune foarte mare

Vladimir Ionescu

Bugetul României este sub o presiune foarte mare, în momentul de faţă, din cauza necesităţii de a ne încadra în acel deficit de 7% agreat… Mai mult

Stiri

Ministerul Economiei: Aproape 60% din dosarele de granturi pentru capital de lucru au fost procesate

Alexandra Pele

Ministerul Economiei a procesat în ultima săptămână peste 3.800 de solicitări de granturi pentru capital de lucru, numărul de cereri admise fiind de 3.124. Astfel,… Mai mult