Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Legea insolvenței primăriilor: Măsură de forță pentru acordul cu FMI

de Marin Pana 27.5.2013

Reducerea rapidă a arieratelor la nivelul autorităţilor locale de la 1,2 miliarde lei la 300 milioane lei este o condiţie pentru ca România să intre în board-ul FMI în luna iunie, când ar trebui făcută evaluarea acordului stand-by de tip preventiv. Ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, s-a angajat că România va îndeplini ţinta privind achitarea arieratelor, iar scrisoarea României va intra în board-ul FMI.

Delegaţia FMI care a efectuat în ianuarie 2013 evaluarea acordului stand by cu România anunţase că va cere board-ului prelungirea acordului cu trei luni, deoarece au existat anumite ţinte ratate la finele anului 2012 şi întârzieri în ceea ce priveşte reformele structurale. Acordul României va expira luna viitoare şi nu va exista o altă înţelegere, dacă autorităţile române nu îndeplinesc precondiţiile asumate.

Înainte de a bifa un set complex de măsuri care vizează companiile de stat (privatizarea CFR Marfă, listarea secundară a unui pachet de acţiuni Transgaz, începerea listării companiei energetice Oltenia etc.), oricum dificil de îndeplinit, există o precondiție esențială: reducerea arieratelor. Or, diminuarea acestora acestora s-a dovedit a fi extrem de dificilă, cu rezultate bune doar conjunctural și reveniri ulterioare ( vezi tabelul).

Explicația recentei scăderi a arieratelor constă în demararea unor împrumuturi făcute de autoritățile locale de la Trezorerie, cu o dobândă de 5,25% (dobânda de politică monetară a BNR), banii urmând a fi rambursați în interiorul unei perioade de cinci ani. Această procedură a fost necesară deoarece arieratele unor primării sunt mult mai mari decât veniturile proprii.

Evident, acestea nu aveau cum să ramburseze creditul de trezorerie luat pentru stingerea datoriilor mai vechi în cursul anului 2013.
Reprezentatul FMI, Erik de Vrijer, a fost de acord cu aranjamentul financiar menit să elimine arieratele administraţiei locale până la finalul anului 2013. Ținta fixată pentru finalul lui 2012 fusese de 300 milioane lei, nivel care a fost amânat, dar a devenit absolut obligatoriu pentru mijlocul acestui an, ca o precondiție a evaluării acordului cu România.

La nivel politic, Guvernul Ponta nu a făcut decât să preia ordonanţa insolvenţei autorităţilor locale promovată de Cabinetul Boc în 2010, dar care fusese blocată în Parlament, și să o transpună în act normativ în funcțiune.

Primarii reclamă definirea insuficient de clară a datoriilor care pot determina insolvența și riscul de intra sub incidența falimentului din cauza unor eventuale întârzieri la transferul fondurilor venite de la nivel central, de care nu pot fi făcuți răspunzători.

Primarii şi şefii de consilii judeţene trebuie să solicite declararea insolvenței dacă unitatea administrativ-teritorială pe care o conduc are datorii neplătite mai vechi de 120 de zile care depăşesc jumătate din bugetul general ( excepție fac sumele în litigiu) sau dacă nu au achitat salariile de mai mult de 120 de zile. În caz contrar, după șase luni sunt pasibili de închisoare de la trei luni la un an sau pot fi amendați.

Primăriile cu număr mic de locuitori și nivel redus al impozitelor, situate predominant în zona rurală, sunt cele mai puternic afectate de măsura reducerii arieratelor.

Aproape 90% din comune nu-și pot asigura cheltuielile necesare din venituri proprii. Ministrul delegat Liviu Voinea estima recent că, din cele aproximativ 3.200 unități administrativ- teritoriale, doar 1.000 nu au datorii deloc și 2.000 au plăți restante care nu se încadrează deocamdată la arierate.Din cele 200 de unități administrativ-teritoriale rămase cu arierate, aproximativ 150 ( cam 5% din numărul total) sunt în stare de insolvență.

O soluție durabilă ar fi reorganizarea administrativă prin comasarea micilor primării. Actualmente avem 700 de primării cu mai puțin de o mie de locuitori și orașe care au coborât sub pragul de cinci mii de locuitori. Comasarea este discutată și va impusă inclusiv la nivel european, deoarece costurile de administare locală trebuie reduse la nivelul regiunilor UE.

Una peste alta, chiar dacă vom reuși să îndeplinim la limită cerințele FMI de eliminare a arieratelor, urmează o perioadă de austeritate de câțiva ani pentru comunitățile locale ce vor avea de rambursat creditele luate pentru eliminarea arieratelor. Plus, o perioadă de reorganizare administrativă care va complica descentralizarea, și așa tulburată de disputele privind împărțirea pe regiuni și atribuțiile distribuite la nivelul orașelor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.5.2013

Lăsați un comentariu


Europa

Germania, Franța și Marea Britanie acuză Iranul de dezvoltarea unor rachete balistice capabile să transporte arme nucleare

Iulian Soare

Germania, Franța și Marea Britanie cer secretarului general al ONU să informeze Consiliul cu privire la faptul că Iranul dezvoltă “rachete balistice cu capacitate nucleară”,… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică 3 legi prin asumarea răspunderii. Lista și calendarul

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat că executivul își va asuma răspunderea pe Legea plafoanelor bugetare precum și pe prorogarea unor termene prevăzute în Legile justiției,… Mai mult

Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult

Stiri

CRONICILE de sâmbătă dimineața

Redacţia

cursdeguvernare.ro adună, în fiecare sâmbătă dimineață, cele câteva titluri pe care le-a prezentat, de-a lungul săptămânii, din publicația (exclusiv print) CRONICILE Curs de guvernare (LINK de prezentare AICI). Articolele din CRONICI,… Mai mult

Stiri

Flota comercială a operatorilor aerieni din România este printre cele mai bătrâne din Europa

Adrian N Ionescu

Operatorii aerieni români au a treia cea mai bătrână flotă comercială din Uniunea Europeană România, cu 39% din avioane mai vechi de 20 de ani,… Mai mult

Europa

Grupul Aramco a reușit cea mai mare ofertă de acțiuni din istorie, 25,6 mld dolari. Succesul vine cu noi probleme

Adrian N Ionescu

Unul dintre cei mai mari producători de petrol ai lumii, colosul saudit Aramco, a atras de pe piață 25,6 miliarde de dolari prin oferta publică… Mai mult