CCR a respins, marţi, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în legătură cu Legea fugarilor şi a stabilit că actul normativ este constituţional.
Cu unanimitate de voturi, judecătorii constituţionali au respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi au constatat că dispoziţiile art.I pct.1 şi ale art.II din Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
„În esenţă, Curtea a reţinut că legiuitorul, conform politicii sale penale, a adoptat o normă de incriminare a unei fapte asimilate celei de evadare, constând în sustragerea persoanei de la punerea în executare a mandatului de executare, prin trecerea a şapte zile de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus executarea pedepsei”, precizează un comunicat al CCR.
Prevederile art. II din legea criticată nu încalcă principiul neretroactivităţii, întrucât reglementează în domeniul propriu de aplicare a legii, respectiv de la data intrării sale în vigoare.
ICCJ a atacat la CCR Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, adoptată de Camera Deputaţilor pe 29 noiembrie 2023, care prevede că persoanele condamnate definitiv care nu se prezintă în termen de şapte zile la Poliţie pentru a fi încarcerate vor fi considerate evadate şi riscă o pedeapsă între 6 luni şi 3 ani.
În opinia Înaltei Curţi, prin această lege s-ar încălca dreptul la un proces echitabil şi cel la libertate individuală.
Ce prevede legea
„Evadarea din starea legală de reţinere sau de deţinere se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Când evadarea este săvârşită prin folosire de violenţe sau arme, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Se consideră evadare:
a) neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deţinere, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate;
b) părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deţinere;
c) încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligaţiei de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerarului sau condiţiilor de deplasare, stabilite potrivit legii.
Se consideră evadare şi fapta persoanei condamnată la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliţie în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de 7 zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei„.
„Structurile Ministerului Afacerilor Interne care pun în executare ordinul de dare în urmărire potrivit art. 522 alin. (1) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, la expirarea termenelor prevăzute de art .285 alin.(3¹) din Legea nr 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare şi art. II sesizează organele de urmărire penală competente să efectueze urmărirea penală cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 285 alin. (3¹) din Legea nr.286/2009, cu modificările şi completările ulterioare”, mai arată propunerea legislativă.
700 de persoane aduse în țară anul acesta
Ministrul Alina Gorghiu a anunţat că ”în acest moment, de la începutul anului, au adus în ţară aproape 700 de persoane, iar în sistemul penitenciar din România, 1800 de persoane sunt extrădate sau predate şi execută pedepsele în sistemul penitenciar”.
”Cu această lege şi prin tot ceea ce facem în acest domeniu, statul român se mişcă în direcţia corectă şi anume aceea a descurajării oricărei acţiuni prin care o persoană intenţionează, doreşte să se sustragă de la executarea pedepsei”. a precizat Gorghiu.
Sorin Oprescu, Alina Bica, Mario Iorgulescu, Paul de România, Dragoş Săvulescu sunt doar câteva nume de pe lista persoanelor condamnate definitiv în România care au reuşit să plece din ţară pentru a scăpa de închisoare. Italia şi Grecia sunt ţările preferate de fugarii condamnaţi.
****