La obiect

Bilanțul Sănătății, la preluarea mandatului: cel mai mare deficit, generat de salariile estimate greșit

“Nu vrem să speriem pe nimeni, dar deficitul la Fondul Naţional Unic de Sănătate, în primele nouă luni, este de trei miliarde de lei. Prima… Mai mult

07.11.2019

La obiect

Documente MFP – execuția după T3: ”gaura” reală de la buget este de 21,7 mld de lei

Anunțul de miercuri al premierului Ludovic Orban, potrivit căruia gaura de buget este de 11 miliarde de lei, este contrazis chiar de datele oficiale ale… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

5 viziuni antagonice asupra proiectului de Buget multianual propus de Comisia Juncker. Critici deschise la summit-ul Coeziunii

Propunerile Comisiei Europene încă în funcţie în legătură cu viitorul cadru financiar multianual al UE (2021-2027) sunt inechitabile faţă de statele central şi est-europene, întrucât… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

Ce vinde și ce cumpără România: Competitivitatea generală și produsele producătoare de deficit

Datele finale publicate de INS arată că România a ajuns în 2018 la un deficit comercial de 7,5% din PIB, valoare foarte mare atât în… Mai mult

04.11.2019

Cronicile

Legea Educației, amendată din nou/ Rezultatul improvizațiilor: Cum arată Educația românească în contextul UE

de Marin Pana 5.3.2013

Legea Educației Naționale a mai fost amendată o dată marți, prin adoptarea de către Camera Deputaților a Ordonanței care reîntoarce clasa a IX-a la liceu, modificând prevederile din 2011 ale noii Legi. Fără o strategie a Educației, fără consecvență și fără prioritățile în privința formării tinerilor, rezultatele arată pe măsura bugetului.

România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană la alocările pentru educație. Poziția se repetă, nu doar la nivelul procentajului din PIB, dar și ca importanță acordată de stat la toate nivelurile de educație pentru dezvoltarea tinerei generații. Pentru a ne poziționa în context european, prezentăm cele mai recente date Eurostat disponibile pentru câteva dintre statele membre UE.

De remarcat că nu doar din partea alocărilor materiale există probleme majore, dar și prin prisma interesului menifestat de tineri pentru participarea la o formă de educație. Doar Bulgaria stă mai slab ca noi, în timp ce trioul Cehia-Ungaria- Polonia depășește media europeană și se apropie chiar de practica din țările nordice.

Trebuie subliniat că ponderarea cu paritatea puterilor de cumpărare aplatizează rezultatele după posibilitățile rezultate din economia fiecărei țări în parte. Ceea ce permite decelarea plasării învățământului drept prioritate sau nu la nivel național, dincolo de faptul că în valori absolute exprimate în euro stăm cu mult mai slab dat fiind și nivelul nostru de dezvoltare.

Se poate observa că nici marile puteri economice europene nu ating dezideratul de șase procente din PIB pentru învățământ, după cum nici media UE nu ajunge până acolo, țările nordice fiind cazurile de maximă finanțare. Nici participarea la o formă de educație a tinerilor nu este mult mai bună în Occident.

Totuși, trebuie făcută precizarea că aceste state nu au la fel de multă nevoie de formarea profesională, deoarece își pot permite să absoarbă cele mai bune competențe la nivel european printr-o remunerare superioară. Totodată, colegele noastre de fost bloc socialist au înțeles că trebuie să aloce mai mult pentru resursa umană dacă vor să recupereze decalajele de dezvoltare.

Foarte interesante pentru decizia nu doar economică dar și politică sunt alocările pe tipuri de învățământ, alocări care țin și de anumite particularități culturale. Din nou, ne plasăm la coada UE la toate nivelurile, chiar și dacă raportarea banilor pentru fiecare învățăcel se face la PIB/locuitor.

De remarcat finanțarea precară a învățământului primar din România, atât în temeni absoluți, cât și față de celelalte forme de învățământ. Asta în timp ce Ungaria și Polonia merg, alături de Danemarca, pe o ”variantă inversată”, cu accentul pus pe ciclul primar față de ciclul secundar și ecarturi mai strânse de alocare între nivelurile de educație.

Componenta culturală se vede prin raportare la Italia, țară care acordă o atenție similară învățământului superior, desigur la alte resurse date de PIB-ul net superior. Dar nici verii noștri latini nu desconsideră ciclul primar, deși, oarecum surprinzător, țări precum Franța sau Germania o fac în termeni relativi. Cu observația că Franța mizează în mod deosebit pe ciclul secundar, unde are cele mai mari alocări relative.

La nivel de abordare țintită, ar mai merita semnalat accentul pus de bulgari pe învățămâtul superior, cu alocări, după posibilitățile lor, similare celor din Danemarca sau Suedia și mult peste cele din fostele state socialiste. Cehia, Ungaria și Polonia au abordări echilibrate și sunt destul de aproape de media UE pe toate segmentele, mizând pe ponderea mai mare a tinerilor educați față de Occident.

În acest peisaj, România se singularizează prin aceea că nu are o strategie dezvoltare a resurselor umane. Nici nu alocă suficienți bani ( reamintim că indicatorii prezentați sunt relativi și țin cont de puterea de cumpărare locală) și nici nu mizează pe un anumit segment al educației, care să ne confere un prezumtiv avantaj în competiția la nivel european.

Rezultatele care se mai obțin sunt aleatoare și țin mai degrabă de calitățile naturale decât de o politică implementată de stat. Vârfurile care îmbunătățesc imaginea învățământului românesc nu vor putea ține loc de competență la nivelul întregii economii naționale. Și nici nu vor reuși să acopere pierderile ce se conturează deja pe termen mediu și lung, urmare a neglijării procesului de învățământ.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.3.2013

4 comentarii

  1. Ciumexan Olivush
    6.3.2013, 7:28 am

    Haoleo, daca asta e curs da guvernare, da ce guvernantii noshtri cam chiuleshte da la el? Dupa cum merge treaba, a chiulit ca mine, da la clasa antaia pana haaat… la masterat!!! Da’ nu-i paguba, ca cu plagiatu, ajunge doctor sh baiatu’! Da numa sa numi ceretz sa va consultez, ca muritzi cu zile pa masa da hoperatzie!!!

  2. ionita n. ion
    7.3.2013, 11:48 am

    Orice cunoscator in domeniul educatiei si de buna credinta poate aprecia ca organizarea si calitatea invatamantului romanesc au fost inainte de 1990 mai bune, mai statornice decat sunt astazi. Cauza? Existenta unui consens la nivel national, importanta acordata, controlul din partea structurilor de profil si chiar fondurile alocate.
    Ce ar trebui facut? Un program intocmit de specialisti, practicieni si cu studierea cerintelor de perspectiva a pietei muncii, care sa fie adoptat cu acordul definitiv al tuturor celor indreptatiti sa-si spuna parerea. Acest program ar trebui acceptat, semnat de catre toate partidele politice cu angajamentul ca il vor respecta indiferent de pozitia in care se vor afla. Programul trebuie stabilit pe un orizont de timp considerat optim de catre specialisti.
    De ce nu s-a respectat Programul -asa zis national-adoptat cu cativa ani in urma? Pentru ca a fost elaborat si propus de partidele politice si fara consens unanim.
    Iata de ce programul la care ma refer nu trebuie elaborat si propus de politicieni, ci de specialistii in domeniu, politicienii, indiferent de doctrina lor, urmand sa si-l insuseasca intocmai.
    Sunt multe de spus cu privire la continutul acestui program, la formele de organizare a studiului, la programele de invatamant, la sursele de finantare. In aceste domenii, cel mai bine este sa-si spuna cuvantul specialistii apartinand fiecarui secgment interesat de rezultatele educatiei si nu politicienii. Evident, mai ramane sa-i selectam pe acesti specialisti

  3. ionita n. ion
    7.3.2013, 11:52 am

    Orice cunoscator in domeniul educatiei si de buna credinta poate aprecia ca organizarea si calitatea invatamantului romanesc au fost inainte de 1990 mai bune, mai statornice decat sunt astazi. Cauza? Existenta unui consens la nivel national, importanta acordata, controlul din partea structurilor de profil si chiar fondurile alocate.
    Ce ar trebui facut? Un program intocmit de specialisti, practicieni si cu studierea cerintelor de perspectiva ale pietei muncii, care sa fie adoptat cu acordul definitiv al tuturor celor indreptatiti sa-si spuna parerea. Acest program ar trebui acceptat, semnat de catre toate partidele politice cu angajamentul ca il vor respecta indiferent de pozitia in care se vor afla. Programul trebuie stabilit pe un orizont de timp considerat optim de catre specialisti.
    De ce nu s-a respectat Programul -asa zis national-adoptat cu cativa ani in urma? Pentru ca a fost elaborat si propus de partidele politice si fara consens unanim.
    Iata de ce programul la care ma refer nu trebuie elaborat si propus de politicieni, ci de specialistii in domeniu, politicienii, indiferent de doctrina lor, urmand sa si-l insuseasca intocmai.
    Sunt multe de spus cu privire la continutul acestui program, la formele de organizare a studiului, la programele de invatamant, la sursele de finantare. In aceste domenii, cel mai bine este sa-si spuna cuvantul specialistii apartinand fiecarui secgment interesat de rezultatele educatiei si nu politicienii. Evident, mai ramane sa-i selectam pe acesti specialis

  4. Bogdan
    15.3.2013, 2:20 pm

    ANALIZA CIFRICA DOAR; ESTE INSELATOARE:
    LA DOTARI STAU BINE VESTICII; DAR NU TOTI SUNT DE CALITATE:
    UNIVERSITATILE GERMANE NU SUNT IN TOP 50.
    CE SA MAI ZICEM DE NOI !
    NIVELUL DE PERFORMANTA PUTEM SA-L STABILIM SI SINGURI:
    PROBLEMA ESTE DACA SUNTEM CORECTI CU NOI INSINE; PROFESORI SI STUDENTI:
    INAINTE CATI GANDEAU SA-SI OBTINA O DIPLOMA ASA CA AZI PRIN FRAUDA ? NICI CHIAR COMUNISTII NU AU FOST ASA DE DEZINTERESATI DE CALITATEA INVATAMANTULUI CA ASTAZI.

Lăsați un comentariu


Stiri

Diaspora a început să voteze

Vladimir Ionescu

Votul pentru cel de-al doilea tur al alegerilor pentru desemnarea Președintelui României a început în străinătate, vineri, la Auckland, Australia. ”Votul pentru cel de-al doilea… Mai mult

Stiri

FAN Courier preia operatorul de transport și logistică SLS Cargo

Vladimir Ionescu

FAN Courier, liderul pieței locale de curierat,  își consolidează poziția pe segmentul transporturi integrate și logistică prin achiziția companiei SLS CARGO, fondată în anul 2014… Mai mult

Stiri

Benjamin Netanyahu – pus oficial sub acuzare pentru fraudă, luare de mită, abuz în funcție

Iulian Soare

Premierul statului Irael, Benjamin Netanyahu, a fost pus sub acuzare joi pentru corupție. Potrivit Politico, procurorul general Avichai Mandelblit a avizat rechizitoriul în care Netanyahu… Mai mult

Stiri

Importurile de vin ale României depăşesc exporturile cu 15 milioane de euro – Eurostat

Adrian N Ionescu

România a exportat vin de peste 67,4 milioane de euro în 2018 (77% în ţările UE), iar importurile au valorat cu 15,4 de milioane de… Mai mult

Stiri

Până la digitalizare: O companie pierde, în medie, cinci ore pe lună pentru a semna și pregăti documente pentru bancă

Vladimir Ionescu

O companie ”pierde”, în medie, cinci ore pe lună pentru pregătirea și semnarea documentelor în relația cu banca, reiese dintr-un studiu realizat de UniCredit Bank.… Mai mult

Stiri

Michael Bloomberg a intrat în cursa pentru a fi nominalizat de Democrați candidat la președinția SUA

Vladimir Ionescu

Miliardarul Michael Bloomberg, fost primar al New York, a depus joi actele la Comisia Electorală Federală pentru a candida la preşedinţia Statelor Unite din partea… Mai mult

Europa

Președintele Serbiei: Nu ne schimbăm politica față de Rusia, nu aderăm la NATO, ne păstrăm neutralitatea militară

Iulian Soare

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucici, a declarat joi în cadrul unei conferințe de presă că țara sa nu va adera nici la Alianța Nord-Atlantică (NATO), nici… Mai mult