marți

19 martie, 2024

13 martie, 2013

Camera Deputaților a votat marți, 12 martie, ca for decizional, legea prin care instituțiile statului vor fi obligate să achite în maximum 30 de zile facturile către profesioniștii cu care au încheiat contracte, în acord cu cererea Comisiei Europene.

În caz contrar, autoritățile vor fi obligate la plata unor dobânzi penalizatoare pentru fiecare zi de întârzierea care trece peste termenul de 30 de zile.

Legea privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante transpune în legislația națională Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăţilor în tranzacţiile comerciale.


Noua lege, inițiată de guvern și adoptată de Parlament, trebuie să fie inclusă în legislația națională cel târziu din 16 martie.

Textul se aplică creanţelor constând în obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract încheiat între profesionişti sau între aceştia şi o autoritate contractantă.

Contractele în cauză au ca obiect furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii, inclusiv proiectarea şi execuţia lucrărilor publice, a clădirilor şi a lucrărilor de construcţii civile.

Legea NU se aplică, însă, creanțelor înscrise la masa credală în cadrul unei proceduri de insolvenţă şi creanţelor ce fac obiectul unui mandat ad-hoc, concordat preventiv ori al unei înţelegeri încheiate ca urmare a unei negocieri extrajudiciare de restructurare a datoriilor unei societăţi.


De asemenea, NU se aplică la contractele încheiate între profesionişti şi consumatori (persoane fizice).

Descarcă de aici Legea privind combaterea întârzierilor la plată, precum și Directiva europeană care a impus-o.

Ce vor face autoritățile publice când au datorii la prestatori

Măsura adoptată de Parlament urmărește să reducă nivelul datroriilor pe care autoritățile publice contractante le fac an de an la furnizorii de bunuri și servicii, în contractele de achiziții publice.

Astfel, autoritățile publice vor fi obligate să-și plătească datoriile către prestatori în termen de 30 de zile de la emiterea facturii sau de la recepția bunurilor.

Dacă prin lege sau contract se stabilește o procedură de recepţie ori de verificare pentru certificarea conformităţii mărfurilor sau serviciilor, termenul de 30 de zile curge de la recepţie sau verificare.

De asemenea, procedura de recepţie sau verificare nu poate depăşi 30 de zile calendaristice de la data primirii bunurilor sau prestării serviciilor.

Termenul de plată de 30 de zile crește până la 60 de zile în cazul spitalelor și policlinicilor de stat.

”În cazul instituţiilor publice din domeniul sănătăţii şi entităţilor publice care furnizează servicii medicale de sănătate, termenul legal de plată pentru obligaţiile băneşti rezultând din contracte încheiate cu profesionişti este de cel mult 60 de zile calendaristice”, prevede legea.

În cazul termenelor de plată convenite de părți ăprin contract, acestea nu pot depăși 60 de zile.

Dobânzi și daune plătite de instituțiile publice

Autoritățile contractante vor plăti dobânzi penalizatoare pentru fiecare zi de depășire a termenelor de plată a bunurilor și serviciilor facturate, 30, respectuv 60 de zile.

Dobânda penalizatoare este egală cu dobânda de referință anunțată de Banca Națională plus 4 puncte procentuale. Astfel, dobânzile penalizatoare pot merge până la valori de 9-10% pe an.

De asemenea, firma sau profesionistul căruia statul nu-i plătește factura poate pretinde daune-interese pentru toate cheltuielile făcute pentru recuperarea creanţei, în condiţiile neexecutării la timp a obligaţiei de plată de către debitor.

În plus, cel prejudiciat poate pretinde daunele-interese minimale suplimentare de 40 de euro din prima zi de întârizere la plată.

Guvernul și-a motivat proiectul de lege inițiat afirmând că acesta contribuie la promovarea competitivităţii mediului de afaceri şi la consolidarea funcţionalităţii pieţei româneşti, ca parte integrantă a pieţei interne a Uniunii Europene.

Astfel, legea instituie ”mecanisme eficiente pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată rezultând din contractele încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante”, susține Guvernul.

În anul 2011, când a inițiat proiectul de directivă care a impus reglementările în legislația românească, Comisia Europeană și-a motivat inițiativa prin necesitatea protejării întreprinderilor mici și mijlocii.

”În fiecare zi, în întreaga Europă falimentează zeci de întreprinderi mici și mijlocii (IMM), întrucât facturile pe care le emit nu sunt plătite. Ca urmare, dispar locuri de muncă și rămân neexploatate oportunități de afaceri, iar revenirea la creșterea economică este amânată. Pentru a pune capăt practicilor de întârziere a plăților, Uniunea Europeană a adoptat Directiva 2011/7/UE”, a susținut Comisia Europeană.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: