România este pe cale să legalizeze și să impoziteze – potrivit anunțului făcut săptămâna trecută de premierul Victor Ponta și de ministrul Sănătății – atențiile primite de medici de la pacienții recunoscători. Pentru Europa ar fi o premieră exotică.
***
Premierul Ponta a promis bază legislativă pentru ca medicii să poată primi plăți informale sau atenții de la pacienți, cu câteva condiții: acestea să fie acordate după încheierea tratamentului sau consultației, să fie declarate și impozitate.
O singură țară europeană a încercat ceva asemănător, dar ea nu este în niciun caz cel mai recomandat exemplu. În 2013, Grecia a legalizat așa-numitele „fakelaki”, plicurile cu bani date medicilor, indirect.
Nici măcar Grecia, însă, nu a mers atât de departe încât să impună declararea și impozitarea, întrucât legea a fost creată pentru cadouri prin care pacienții își exprimau gratitudinea și se referea, inițial, la daruri fără valoare bănească. Realizând că nu există niciun cadou care să nu presupună bani, sintagma respectivă a fost eliminată în timpul discuțiilor din Parlament.
Proiectul legii a fost depus de Giannis Panousis, ajuns adjunct al ministrului de Interne în Cabinetul lui Alexis Tsipras.
Syriza și-a propus abrogarea legii, a anunțat asta încă din campanie și a reluat de curând subiectul, și probabil va fi într-adevăr eliminată de către viitorul guvern Tsipras.
Europa înăsprește legislația
În toate celelalte state europene sunt interzise plățile informale sau cadourile către medici, chiar dacă au mai apărut, în Europa centrală și de est, unde este foarte răspândit fenomenul corupției, astfel de inițiative fanteziste. Trendul este, însă, de înăsprire a pedepselor pentru corupția personalului medical.
În Raportul UE privind corupția din sănătate, publicat în decembrie 2013, România se număra printre statele unde 70% din respondenți considerau că acest fenomen este larg răspândit în sistemul public medical.
Totodată, este și țara cu cele mai multe plăți informale, potrivit Barometrului UE privind corupția, din 2014:
Raportul UE privind corupția din sănătate demonstrează că există o legătură între corupție și slaba calitate a actului medical și dotarea spitalelor, dar nu numai într-un sens, adică din cauza nivelului scăzut avem corupție, ci și invers, corupția determină toate aceste neajunsuri.
Pățile informale identificate în raport ajungeau de la aproximativ 44 de euro în Bulgaria și până la 79 euro, în Letonia, în cazul internării în spital.
Cum stau alte state membre, în ceea ce privește legislația și percepția opiniei publice
Legislația din Marea Britanie este considerată cea mai eficientă în combaterea corupție din sistem, indiferent că este vorba despre relația medicilor cu pacienții, cu firmele farmaceutice sau despre achiziițile de aparatură medicală, potrivit Raportului.
În Franța s-au înregistrat, în 2010, 219 de condamnări cu închisoare în sistemul sanitar, s-au dat 46.280 zile de suspendare a dreptului de a practica medicina și în 240 de cazuri licența a fost permanent suspendată.
În Ungaria, Codul de Etică al Camerei Medicilor acceptă plățile informale. Pacienții nu-și cunosc drepturile, nu știu exact care este granița dintre legal și ilegal, iar populație este tolerantă față de fenomentul mitei pentru medici.
Plățile informale nu sunt, însă, legiferate de stat.
Ministrul sănătății din Cehia a încercat să formalizeze plata pentru transferul pacientului la un medic anume. Nu a reușit.
Tot în Cehia s-a dorit legalizarea primirii de către medici a unor mici daruri, buchete de flori, cutii de ciocolată etc., însă proiectul a fost respins, deși populația s-a arătat favorabilă unui astfel de demers, întrucât și la ei se obișnuiesc plățile informale care suplimentează veniturile mici ale personalului din sănătate.
Austria a transparentizat listele de așteptare, în interiorul spitalelor, astfel încât toți medicii pot vedea dacă un pacient sare câteva locuri pe lista de așteptare pentru operații. Medicul care face acest lucru poate fi imediat tras la răspundere de confrații săi, așa încât fenomenul s-a diminuat.
De asemenea, Austria a înăsprit în 2008 pedepsele pentru medicii corupți.
În Slovacia a apărut în 2012 o mișcare a medicilor împotriva mitei, inițiată de un neurochirug, Milan Mrázik.
Aproximativ 10% din medicii slovaci făceau parte în 2013 din această mișcare susținută și de Camera Medicilor, și purtau banderole pe care scria „Nu primesc mită” sau „Mita este interzisă”.
Primirea cadourilor și a banilor este interzisă și în Slovacia, ca în toate statele europene, dar mișcarea și-a propus spargerea cercului vicios în care mita este normă și pentru pacienți și pentru doctori.
Inițiativa a fost respinsă de unii dintre angajații sistemului sanitar care au susținut că refuzarea mitei este un lucru firesc, cât timp există și jurământul lui Hipocrat.
Țările rezentate mai sus sunt configurează exemple al modului în care s-a pus, la un moment dat, problema în privința plăților informale, de orice fel, în sistemele de Sănătate. În majoritatea statelor europene, nu numai plățile informale ci și micile cadouri sunt interzise, iar o astfel de mentalitate e de la sine înțeleasă, îndeosebi în cele aparținând nordului Europei, .
Mita mascată
Condiția ca “atențiile” să fie acordate după ce pacientul a beneficiat de serviciile medicale, nu salvează decât aparențele, consideră judecătorul Cristi Danileț.
“Ea va fi o mită mascată, chiar dacă se dă după serviciile medicale, pentru că toți vom ști că a doua oară nu mai mergem la acel doctor dacă nu i-am dat nimic”, spune judecătorul.
Și acum, România apare în Eurobarometrul corupției din UE, publicat anul trecut, ca fiind țara cu cei mai mulți respondenți care au recunoscut că au simțit că trebuie și chiar au dat mită înainte să fie tratați.
50% din românii intervievați au spus acest lucru, spre comparație cu media europeană de 19%, și la mare distanță de Letonia, pe locul 2, cu 39%, Slovacia (37%), Irlanda (36%), Lituania (32%) și Ungaria (32%).
Schimbare radicală a logicii din actualul Cod Penal
Mita în sistemul sanitar apare inclusiv în Raportul corupției din UE, de anul trecut, și este văzută ca o abatere de la normele admisibile.
În același trend ce recunoaște gravitatea efectelor acestui fenomen asupra întregului sistem de sănătate s-a înscris modificarea operată în Codul Penal românesc anul trecut:
„Legiuitorul a inclus primirea de foloase necuvenite, adică primirea de bani sau atenții după o intervenție, chiar la luare de mită. Luarea de mită însemna, până anul trecut, ca doctorii să ia bani doar dacă s-au înțeles înainte. Dacă nu exista înțelegerea și medicul primea bani sau bunuri după, era primire de foloase necuvenite. S-a considerat atât de grav acest aspect al corupției, încât s-a spus că e luare de mită indiferent dacă ea se dă înainte sau după intervenția medicului”, a explicat Cristi Danileț (foto), pentru cursdeguvernare.ro.
„Oricum ar fi, că se dă înainte sau după, este o mită, și chiar dacă se scoate de sub răspunderea penală, este cel puțin imorală. Singura soluție mi se pare creșterea salariilor și, eventual, a contribuțiilor la sistemul de sănătate”, este de părere judecătorul Danileț, care este și membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
5 răspunsuri
Judecatorul Danilet o fi fost in tarile calde, in ultimul an de zile: altfel ar fi stiut ca, in Romania, tocmai reducerea contrubutiilor la sanatate a crescut incasarile in sistem prin reducerea evaziunii. Noi, ceilalti, ne mai amintim cum si-au batut joc, Basescu si „anal-istii” din televiziuni, de premierul Ponta si de ministrul Anca Petrescu, atunci cand au propus reducerea contributiilor. Acum, de cand reducerea a dus la cresterea incasarilor, nici unul dintre respectabilii „anal-isti” nu si-a cerut scuze.
De aici ar putea deduce, domnul judecator, ca nivelul contributiilor este aproape la limita superioara de acceptabilitate. O crestere a contributiilor nu ar face decat sa provoace inmultirea scamatoriilor cu plata angajatilor si sa scada, din nou incasarile la sanatate.
In rest, daca suntem realisti, trebuie sa recunoastem ca, la noi, plicul cu bani a ajutat sistemul public de sanatate sa functioneze: le-a dat motive, medicilor, sa lucreze in continuare si sa se perfectioneze, nu sa-si deschida buticuri sau sa vanda asigurari, cum au facut inginerii.
De bine, de rau, la tratamente au ajuns si pacientii care nu au avut de unde sa dea plicul cu bani. Intr-un sistem cum e cel american, oamenii astia ar fi fost tinuti cateva zile la urgente dupa care ar fi fost scosi in strada.
Daca tot ne comparam cu occidentalii, am intalnit destui romani care, dupa ce au avut de-a face cu spitalele si cu companiile de asigurari din Vest, au venit sa se trateze in tara.
Apropo de sistemul britanic, stiu cazul unei doamne englezoaice, manager la un azil pentru varstnici, deci cu o asigurare destul de buna, care a facut accident vascular cerebral, sau, cum spun ei, stroke: a fost programata la RMN peste 3 luni de zile.
De asemenea, o cunostinta care a avut probleme de sanatate in Irlanda, s-a aratat mirata de modul superficial in care a fost investigata si tratata: i s-a raspuns ca, daca vrea mai mult, ar avea nevoie de o asigurare mai scumpa.
La noi, orice pacient paranoic sau frustrat cheama televiziunile daca i se pare ca asistenta medicala a ridicat tonul la el. Intr-un sistem privat, pacientii nemultumiti tac chitic, de teama avocatilor de la companiile de asigurari. Putinele victorii ale pacientilor care fac atata valva prin media, sunt, de fapt, exceptii: si acolo, cei care profita sunt, de fapt, avocatii.
De unde aveți cifrele privind creșterea încasărilor (altele decât cele provenind din mărirea salariului minim) ? rugăm să ne dați și nouă sursa oficială a cifrelor pentru că suntem foarte interesați să le aflăm și să le publicăm. (nu vorbim, firește, de declarațiile de la tv – ci de instituții oficiale cu cifre asumate oficial).
Iată:
https://static.anaf.ro/static/3/Cluj/Comunicat%20%20-venituri%20sem.I%202015.pdf
Asta am văzut, însă nu au răspuns la întrebarea oficială, potrivit legii inf. publice, cât tva amânat de la rambursare stă în spatele acestor cifre.
Citez din comunicatul ANAF:
„La bugetul fondului naţional unic pentru asigurări de sănătate se constată o creştere a volumului sumelor încasate cu 14,4% indice nominal ( 10.421,47 mil lei in semestrul I 2015 faţă de 9.107,024 mil lei în perioada similară a anului 2014); gradul de realizare a programului de încasări a fost de 101,53%;”
si
„la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de
sănătate veniturile încasate au înregistrat o creştere cu 150,34 mil. lei, faţă de anul precedent, ceea ce în termeni nominali reprezintă o creştere cu 10,5%, (1.576,52 mil.lei
in 2015, faţă de 1.426,18 mil.lei în 2014), gradul de realizare a programului fiind de 101,9 %;”
Nu văd ce legătură are cu rambursarea TVA!