fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Ce verifică ANAF la retailerii online, în cadrul campaniei de colectare de venituri care să compenseze stimulentele acordate HoReCa

Direcția de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF are în derulare mai multe controale în domeniul comerțului electronic. Vizați sunt operatorii care nu sunt înregistrați corespunzător,… Mai mult

20.07.2020

Analiză

Datoria publică, la pragul de 40%. Câteva observații tehnice relevante pentru deciziile de politică economică

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna mai 2020 a crescut până la 39,9%, în condițiile în care s-a depășit pragul de… Mai mult

19.07.2020

Chestiunea

Discuția a început: cum folosim cele 33 de miliarde pentru a ne racorda la proiectele UE. ”Economia viitorului post-COVID”

Șansa României de-a folosi ”cu cap” cele 33 de miliarde de auro alocate de la UE pentru relansarea economiei și pentru strategia post-Covid este să… Mai mult

15.07.2020

Analiză

Pe fondul efectelor pandemiei, deficitul de cont curent a scăzut cu 15%. Cu modificări importante în structură

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primele cinci luni ale anului curent, un deficit de 2.881 milioane euro, potrivit datelor comunicate de… Mai mult

14.07.2020

Lawrence H. Summers (Harvard): Criza coronavirus este, foarte probabil, o răspântie a istoriei

de Iulian Soare , 15.5.2020

“Trăim acum nu numai niște evenimente dramatice, ci și un lucru care e foarte probabil să fie o răspântie a istoriei”, scrie Larry Summers (foto), profesor la Harvard, fost consilier economic șef al președintelui Obama și fost economist șef al Băncii Mondiale, într-un editorial apărut în The Financial Times și tradus de Rador.

“Coronavirusul contribuie la apariția unei lumi în care securitatea depinde mai mult de depășirea unui nivel anume de cooperare cu aliații și adversarii deopotrivă decât de menținerea unei balanțe a puterii”, atrage atenția Summers.

Prezentăm integral editorialul tradus de Rador:

Criza Covid-19 este al treilea șoc major suferit de sistemul global în secolul 21, după atentatele teroriste din 2001 și criza financiară din 2008. Suspectez că e de departe și cel mai semnificativ dintre ele.

Deși evenimentele anterioare vor figura și ele în manualele de istoriei, atât 9/11 cât și falimentul Lehman Brothers se vor estompa în timp în memoria populară.

Din contră, cred eu, criza coronavirusului va continua să fie considerată un eveniment crucial vreme de generații de acum înainte. Viitorii studenți vor învăța despre efectele ei directe și despre întrebările extrem de importante pe care le ridică tot așa cum studenții de azi învață despre asasinarea arhiducelui în 1914, crahul bursier din 1929 ori Conferința de la Munchen din 1938. Aceste evenimente au fost semnificative, însă importanța lor istorică rezidă în definitiv în ceea ce a urmat după ele.

Criza actuală este un eveniment global major prin prisma impactului ei. Să luăm perspectiva americană. Aproape cu siguranță vor muri de Covid-19 mai mulți americani decât au murit în toate conflictele militare din ultimii 70 de ani. Unele estimări respectabile afirmă că ar putea muri mai mulți decât în toate războaiele secolului 20. Pierderile de locuri de muncă din primăvara aceasta au survenit într-un ritm considerabil mai rapid decât în oricare alt moment al istoriei, iar numeroase prognoze consideră că șomajul se va menține vreme de doi ani la cote mai ridicate decât maximul atins după Marea Criză. În timp ce scriu aceste rânduri într-un orășel pe care nu l-am mai părăsit de două luni, bănuiesc că nici un eveniment de după războiul civil [american (1861-1865 – n.trad.] nu a schimbat viețile atâtor de multe familii.

Acum o lună ar fi fost rezonabil să presupui că decesele, pierderile economice și perturbările sociale vor fi trecătoare. Un lucru care astăzi pare mult mai puțin plauzibil. SUA au făcut tot ce au putut (deși, cu siguranță, nu și tot ce ar fi putut face dacă ar fi acționat mai devreme) pentru a se închide în carantină, deja de două luni acum, și nu au reușit să aducă decesele sub pragul de o mie pe zi. Cea mai mare parte a țării începe acum să renunțe la politicile de izolare. Lucruri similare se petrec și într-o mare parte a Europei, iar în țările cu povești de succes, cum sunt Singapore, Coreea de Sud și Germania, au fost depistate noi focare. Acum pare foarte plauzibil că în Occident nu va exista o ameliorare de durată a actualei situații.

Oricât de semnificative ar fi aceste evenimente, ceea ce prevestesc ele este chiar mai important, din două puncte de vedere.

În primul rând, se pare că trăim o tranziție formidabilă în ceea ce privește activitățile guvernelor. Din perspectivă istorică, cea mai mare amenințare la adresa vieții și siguranței omului de rând a venit fie de la disfuncționalități ale guvernării interne – dezordine sau tiranie -, fie de la puteri străine ostile. Această realitate a influențat modul în care au fost proiectate instituțiile politice interne și internaționale. Un progres s-a realizat. Nu numai că am evitat o repetare a războaielor mondiale, dar șansele ca un individ oarecare să moară de o moarte violentă sunt în prezent cam de cinci ori mai mici decât acum o jumătate de secol.

Concomitent, riscuri care în esența lor sunt externe pentru toate statele și-au mărit relevanța și au ajuns să le depășească pe cele tradiționale. Schimbarea climei amenință să ne înghită în timp pe toți. SIDA, Ebola, MERS, SARS și, acum, Covid-19 par să indice că pandemiile se vor repeta cu o oarecare frecvență.

Apoi mai sunt și terorismul, tulburările care pot declanșa dislocări de refugiați în masă și instabilitatea financiară. Ne confruntăm de asemenea și cu provocări ce derivă din noi progrese realizate în domeniul inteligenței artificiale și tehnologiei informaționale. Coronavirusul contribuie la apariția unei lumi în care securitatea depinde mai mult de depășirea unui nivel anume de cooperare cu aliații și adversarii deopotrivă decât de menținerea unei balanțe a puterii.

A doua modalitate prin care Covid-19 ar putea marca o tranziție este o îndepărtare de conducerea occidentală democratică a sistemului global. Prestația guvernului american în cursul crizei a fost dezastruoasă. Nu au fost îndeplinite sarcini elementare, cum ar fi asigurarea disponibilității măștilor pentru cadrele medicale care tratează bolnavii. Planificarea pe termen mediu a strălucit prin absența ei. La Casa Albă au fost ignorate protocoale de securitate elementare, periclitându-se siguranța conducerii țării.

Și totuși, în pofida tuturor eșecurilor evidente ale administrației Trump, SUA nu au avut o prestație chiar atât de slabă, comparativ cu restul Occidentului. Regatul Unit, Franța, Spania, Italia și multe alte țări au toate o rată a deceselor de Covid-19 per capita cu mult peste cea a SUA. În antiteză, China, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan și Thailanda au toate rate ale mortalității cu mult sub 5% din nivelul celei din SUA. Iar ideea că China va iniția un pod aerian pentru a trimite echipamente medicale esențiale în SUA ar fi fost de neimaginat chiar și cu numai un an în urmă.

Dacă secolul 21 se va dovedi a fi un secol asiatic, tot așa cum secolul 20 a fost unul american, pandemia ar putea foarte bine rămâne în memorie drept punctul de cotitură. Trăim acum nu numai niște evenimente dramatice, ci și un lucru care e foarte probabil să fie o răspântie a istoriei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.5.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Klaus Iohannis: Școala începe pe 14 septembrie, majoritatea localităților intră în scenariul verde. Organizarea se decide în plan local, în funcție de situația epidemiologică

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că anul școlar 2020-2021 va începe la termen, pe data de 14 septembrie, dar că forma de învățământ ca… Mai mult

Stiri

BCR revizuiește în creștere prognoza de PIB pe T2, după rezultatele bune din comerț

Alexandra Pele

BCR a revizuit în creștere prognoza de PIB pentru România în trimestrul al doilea din 2020, pe fondul unor rezultate mai bune în ceea ce… Mai mult

Stiri

BNR a redus dobânda de politică monetară de la 1,75 la 1,5% pe an. Evaluările băncii centrale

Vladimir Ionescu

Banca Națională a României (BNR) a decis miercuri reducerea dobânzii-cheie de politică monetară la 1,5% pe an de la nivelul anterior de 1,75% pe an,… Mai mult

Europa

Proiect Comisia Europeană: Ținta de energie regenerabilă pentru 2030 ar putea creşte de la 32% până la 50%

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a pus în dezbatere publică două proiecte de revizuire a unor directive, privind energia regenerabilă respectiv eficiența energetică, pentru a grăbi aplicarea Pactului… Mai mult

Stiri

BRUA: Sindicatele din sectorul gazelor naturale se alătură patronatelor în susţinerea proiectului

Adrian N Ionescu

Federația Sindicatelor GAZ-Romania „dezaprobă” opiniile potrivit cărora gazoductul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) ar fi inutil, potrivit unui comunicat emis miercuri, şi se alătură astfel poziţiei Federaţiei Patronale… Mai mult

Stiri

Campanie de phishing cu e-mail-uri ce par a fi trimise de BCR şi Poşta Română – avertizare Bitdefender

Razvan Diaconu

Specialiştii în securitate informatică de la Bitdefender avertizează asupra unei campanii de e-mail-uri frauduloase ce par a fi trimise din partea unor entităţi cunoscute, precum… Mai mult

Stiri

Ar trebui să avem sub 1.000 de cazuri Covid pe zi pentru ca elevii să meargă toți la școală – director Sănătate Publică

Vladimir Ionescu

România ar trebui să înregistreze mai puțin de 1.000 de noi cazuri de coronavirus pe zi pentru ca anul școlar să înceapă cu elevii în… Mai mult