La Atena, departe de Bruxelles - CursDeGuvernare.ro
duminică

24 octombrie, 2021

La Atena, departe de Bruxelles

22 iulie, 2011

Ultimele evenimente de la Bruxelles petrecute ieri mi-au sugerat scena lui Iisus in curtea Templului de la Ierusalim cand El darama tarabele zarafilor. Din nefericire, nimic din aceasta scena nu s-a intamplat si zarafii au fost salvati (vezi articolul de pe Politeia). Am hotarat dupa supararea care m-a cuprins sa scriu putin departandu-ma si incercand sa-mi explic mie cam ce se intampla si ce lipseste in esenta existentei noastre cotidiene. Sper ca felul in care interpretez lucrurile sa nu fie prea departe de opiniile voastre, cititorilor.

Evolutia umana este bazata pe un singur lucru – NEVOIA. O teza interesanta, care a supravietuit timpurilor. Teza lumilor infinite a fost formulata acum 2500 de ani de un filozof grec, aproape uitat – Democrit (Democritos 460 – 370 î.Hr), celebru prin vastitatea si enciclopedismul cunostintelor sale. Democrit a fost trac (adica unul “dintre noi”). Dintr-o famile bogata, s-a educat si a trait la Atena, devenind cel mai important filozof elen.

Teoria atomistă a lui Democrit se bazeaza pe o ipoteza, conform căreia la baza lumii se află atomii, care coincid cu realul – plinul (to on), si vidul, neantul – golul (to menon). Atomii sunt particule solide, indivizibile, imperceptibile, necreate si eterne, în continuă miscare; din combinarea lor iau nastere toate lucrurile care alcătuiesc universul (atât corpurile materiale, cât si sufletul uman).


Spre deosebire de alti filozofi, care credeau într-o lume unică, având pământul în centru, Democrit formulează teza lumilor infinite. Democrit a fost primul care a afirmat că forta care propulseaza civilizatia umana este nevoia (chreia), necesitătile oamenilor. Democrit a emis ideea dezvoltării ascendente a societătii omenesti. Pozitia lui Democrit era anti-teza mitului despre epoca de aur si decăderea permanentă a umanitătii.

Problema cardinala a lui Democrit a fost ca nu a trait in zilele noastre. Sunt absolut sigur ca ar fi gandit de doua ori inaintea formularii acestei teorii. Cateodata am impresia ca un filozof ar putea dezvolta o teorie a intunericului infinit, referitor la situatia in care ne aflam noi.

Românul de rând, adica majoritatea noastra, recunoaste NEVOIA, nu poate insa formula coerent drumul spre satisfacerea ei. Ne bazam pe altii sa ne satisfaca nevoile si mai putin, sau deloc, pe noi insine. Suntem amagiti continuu de aceiasi oameni, care de fapt schimba numai lozincile, numindu-le doctrine si culorile afiselor electorale. Nimic nu se schimba, totul se transforma si se transforma in mai putin bine decat am crezut ca a fost ieri. De fapt stagnăm si facem asta cam de multisor.

Stagnăm pentru ca ne aflam in to menon (golul) vointei noastre; si to menon, inseamna intotdeauna intuneric. Etica lui Democrit este hedonista, departe insa de hedonismul lui Epicur sau de egoismul reprezentat de catre materialistii secolului al XVIII-lea. Conditia ca omul sa ajunga la fericire este ca el sa tina masura in toate placerile si sa realizeze armonia vietii. Caci lipsa si belsugul obisnuiesc sa se transforme in contrariul lor si sa produca astfel crize sufletesti adanci. Sufletele ce sunt miscate de contradictii adanci nu sint nici armonioase si nici bine dispuse. De aceea trebuie sa ne multumim cu ceea ce putem ajunge si sa ne multumim cu ceea ce este in prezent… “Sa alungam din sufletul nostru invidia, gelozia si ura”. Democrit numeste fericirea: “buna dispozitie”, “omenie”, “echilibru” si “liniste sufleteasca”. Masura in toate si puritatea inimii, cultivarea spiritului si dezvoltarea inteligentei dau fiecarui om posibilitatea ca, in toate schimbarile vietii, sa realizeze aceste virtuti. Mult prea inalt pentru noi acum si poate numai o teorie a unui filozof uitat.


Eu zic ca plinul (to on) il putem face numai daca vom recunoaste NEVOIA unei schimbari si vom schimba in fiecare zi ceva mic si poate neinsemnat, dar totusi o schimbare. Sa incepem astazi prin faptul ca nu mai suntem creduli si sa realizam ca “ei sunt cu ei” si ca noi trebuie sa fim cu noi si ca cel mai important lucru in lume pentru tine, esti TU!

Bibliografie si citate traduse:

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Cassirer, Ernst. An Essay on Man: an Introduction to the Philosophy of Human Culture. Doubleday & Co, 1982.

Theophyle

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr