Chestiunea

Gospodăriile de pensionari, majoritare în România: Statistica tristă care pune politicile pe termen scurt în contradicție cu cele pe termen lung

Cele mai multe dintre cele aproape 7,5 milioane de gospodării din România sunt de pensionari, după statutul ocupațional al capului gospodăriei, potrivit datelor publicate de… Mai mult

06.10.2019

La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

La obiect

Indicatorul social de referință – uitat de 7 ani la valoarea de 500 de lei

De la apariția sa, în 2012, respectiv urmă cu șapte ani, așa-numitul „indicator social de referință” (ISR) s-a blocat la valoarea de 500 de lei.… Mai mult

02.10.2019

Analiză

Soldul investițiilor străine trece de 80 mld de euro: situația pe sectoare

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 81.124 milioane euro, adică aproximativ 5,5 miliarde euro mai mult față de… Mai mult

01.10.2019

Cronicile

Klaus Iohannis: Solicit public demisia Vioricăi Dăncilă, nu face față funcției de premier, guvernul a ajuns o vulnerabilitate pentru România

de Victor Bratu , 27.4.2018

Președintele Klaus Iohannis a solicitat vineri demisia premierului Viorica Dăncilă, anunțând că, după 3 luni de exercitare a mandatului de premier, a ajuns la concluzia că Viorica Dăncilă ”nu face față poziției de prim-ministru și transformă guvernul într-o vulnerabilitate”.

Declarația făcută de președintele Iohannis, care anunță debutul unei aprigi confruntări cu principalul partid din coaliția de guvernare, este urmare a refuzului premierului Dăncilă de a veni la Cotroceni pentru o discuție pe marginea invocatului conflict Guvern-BNR.

Motivul pentru care, la solicitarea lui Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă a anunțat că nu mai vine la Cotroceni nu este legat de diferențele de opinie privind politicile macro economice, ci de anunțul făcut joi de președinte, care a spus că va folosi acest prilej ca să afle de ce premierul s-a dus ”fără mandat” în vizita din Israel.

Din declarația Președintelui

Șeful statului a declarat joi că discuția cu premierul, programată la ora 11,00, ar fi trebuit să atingă două aspecte.

Primul aspect este independența Băncii Naționale a României și a politicilor acestora, precum și comunicarea slabă dintre guvern și BNR în sensul armonizării pozițiilor. ”PSD vrea să controleze banca Națională” – a spus președintele, acuzând că acest lucru e inacceptabil.

(Citiți și: ”Președintele anunță că va încerca o mediere în conflictul dintre guvern și BNR: aruncarea inflației în curtea BNR și a companiilor străine e fundamental greșită”)

Cel de-al doilea aspect ține de vizita în Israel și, mai ales, de memorandumul secret adoptat de guvern, în condițiile în care politica externă e apanajul președintelui României.

(Citiți și: ”Liviu Dragnea anunță: România își mută Ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim. Miza deciziei PSD și detalii din presa israeliană”)

„Retrag încrederea doamnei Dăncilă. După cum am spus pe 29 ianuarie, Guvernul a fost învestit. Au trecut trei luni, după care pot să trag o concluzie – doamna Dăncilă nu face faţă poziţiei de prim-ministru a României şi transformă astfel Guvernul într-o vulnerabilitate pentru România. De aceea solicit public demisia doamnnei Dăncilă din funcţia de prim-ministru a României”, a spus presedintele Iohannis.

Argumentația președintelui:

  • Ar fi trebuit să am o întâlnire, la ora 11.00, cu doamna Dăncilă. Această întâlnire nu s-a mai ținut, dar asta nu schimbă cu nimic lucrurile pe care oricum am intenționat să le comunic și românilor. Întâlnirea urma să aibă ca temă centrală conflictul dintre Guvern-PSD și BNR.
  • Asupra acestei chestiuni m-am mai exprimat, dar repet: Rolul BNR este clar determinat- calitatea principală a BNR este independența ei față de guvern și față de alte instituții. Este evident că PSD pune sub semnul întrebării această independență, iar acest lucru s-a văzut în declarații ale unor personaje din PSD – asta mă îngrijorează…BNR nu poate să fie acaparat de PSD, trebuie să rămână independent.
  • Chiar și așa, este de dorit ca politicile BNR și ale Guvernului să fie corelate într-o măsură rezonabilă, adică să discute, dar, evident, nu se întâmplă așa. Am dorit să mediez, dar doamna Dăncilă nu a înțeles acest lucru.
  • Săptămâna trecută în guvern s-a discutat un document secret, un memorandum secret pe politică externă. Asta e o mare greșelă, pe domenii sensibile trebuie să fie consultat președintele, or acest lucru nu s-a întâmplat.
  • În Constituție se statuează, și se știe că e nevoie de așa ceva, în interesul României, nu al altcuiva, de o consulatre instituțională. Președintele trebuia consultat în legătură cu memorandumul secret. Aceste lucruri, aceste nevoi ale statului român, nu au fost înțelese de doamna Dăncilă.
  • Pe 29 ian 2018, dna Dăncila zice așa: jur să respect Constituția, legile țării. Asta înseamnă nu doar că respecți ad-literam Constituția, asta înseamnă că respecți și pricipiul colaborării loiale, iar toate acestea sunt în interesul României și al românilor.
  • Doamna Dăncilă a preferat să executele ordinele de la partid. Eu retrag încrederea doamnei Dăncilă.
  • Doamna Dăncilă nu face față poziției de prim-ministru al Romaniei și transformă guvernul într-o vulnerabilitate pentru România, de aceea solicit public demisia doamnei Dăncilă din funcția de prim-ministru al României.

Ce ar putea urma din punct de vedere juridic

Conform Articolului 107 alin. 2 din Constituție, „preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru”.

După 1989, au existat trei astfel de situații: Traian Băsescu –  Călin Popescu Tăriceanu (președintele nu a reușit debarcarea premierului), Emil Constantinescu – Radu Vasile (președintele a reușit numai cu sprijinul coaliției de guvernare) și Klaus Iohannis- Victor Ponta (președintele nu a reușit să obțină demisia la momentul declanșării urmăririi penale, demisia survenind după tragedia de la ”Colectiv”).

Încetarea funcţiei de membru al Guvernului este reglementată de Art. 106 din Constituție:

„Funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege”.

Viorica Dăncilă nu se află în niciuna dintre situațiile Art. 106, astfel încât ar putea părăsi funcția doar dacă PSD – ALDE, cei care au propus-o, i-ar retrage încrederea printr-un vot în Parlament.

PNL a anunțat că va iniția o moțiune de cenzură.

(Citiți și: ”Conflict între Președinție și Guvernul PSD-ALDE pe tema mutării Ambasadei României din Israel. Miza lui Liviu Dragnea”)

Așa s-a întâmplat anul trecut, când Sorin Grindeanu a fost demis de parlamentarii puterii, cu ajutorul UDMR.

Ce poate face președintele: Să sesizeze CCR

Președintele poate sesiza însă CCR pentru posibil conflict constituțional în două situații:

  • Deplasarea premierului în Israel, fără consultare cu șeful statului. Cel din urmă este cel care „reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce și angajează statul, conform unei decizii CCR din 2012. Atunci, CCR explica foarte clar că rolul Guvernului în politica externă este unul de execuție, derivat, nu originar, cum este cel al președintelui României.
  • Refuzul Guvernului de a accepta medierea relației Executivului cu BNR

Chiar dacă CCR va confirma existența unui conflict între guvern și Președinte, deciziile nu vor avea efect direct asupra unei eventuale plecări a Vioricăi Dăncilă din funcția de prim-ministru.

Decizie din 2012 a CCR

Rolul Guvernului în politica externă este unul mai degrabă tehnic, el trebuind să urmeze și să îndeplinească obligațiile la care România s-a angajat la nivel de stat, se arată într-o decizie a Curții Constituționale din 2012.

Curtea Constituțională a luat această decizie în urma unui conflict juridic între Guvern, condus pe atunci de Victor Ponta, și fostul președinte Traian Băsescu, conflict generat de acțiunea Executivului de a-l exclude pe șeful statului din componența delegației care participa la Consiliul European.

”Curtea a constatat că rolul Guvernului în politică externă este unul mai degrabă tehnic, el trebuind să urmeze și să îndeplinească obligațiile la care România s-a angajat la nivel de stat. Curtea observă, cu acest prilej, că acest rol este unul de execuție, așadar, unul derivat, și nu originar, cum este cel al președintelui României. Astfel, așa cum s-a reținut prin decizia anterior menționată, nefiind o putere delegată, ci proprie președintelui României, reprezentarea statului poate fi delegată, printr-un act de voință expres, de către acesta atunci când consideră necesar”, stabilea CCR în 2012

PSD-ALDE, deocamdată aliați împotriva președintelui

Călin Popescu Tăriceanu, preşedinte al Senatului şi al ALDE, se poziționează de partea lui Liviu Dragnea în acest conflict.

„Preşedintele nu cunoaşte bine care sunt atributele instituţionale ale preşedintelui. Vreau să-i atrag atenţia că premierul nu are niciodată nevoie de mandat ca să plece într-o vizită. Viorica Dăncilă vorbeşte în numele Guvernului şi în numele României. Politic, preşedintele poate să facă declaraţii, să deschidă un război cu majoritatea, cu Guvernul, e problema dânsului. Majoritatea PSD-ALDE a adoptat întotdeauna o poziţie de respect faţă de instituţie. Poate să ceară demisia premierului, cum poate să o facă orice cetăţean. Are aceeaşi valoare, nici mai mare, nici mai mică. Urmăreşte ceva politic. Preşedintele face o gravă eroare de apreciere. Vrea să pară ce nu este. Nu poate să controleze prim-ministrul”, a spus Călin Popescu Tăriceanu, la Antena 3.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.4.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Dan Bucșa, UniCredit: Evoluția finanțării economiei locale – ce merge prost și ce îngrijorează

Alexandra Pele

Teoria potrivit căreia România a avut de câștigat de pe urma lansării ”tiparniței de bani” în Europa, lichiditatea din piață generând o scădere a costurilor… Mai mult

Europa

Autoritatea Europeană a Muncii și-a început activitatea – Sindicatele trimit spre anchetare 9 cazuri de abuz

Vladimir Ionescu

Autoritatea Europeană a Muncii și-a început miercuri activitatea, la Bratislava, ceremonia inaugurală fiind urmată de primă reuniune a Consiliului de Administrație. Noua instituție UE va… Mai mult

Stiri

Mediul de afaceri cere clasei politice să rezolve tensiunile acumulate în piața muncii

Vladimir Ionescu

Consiliului Investitorilor Străini (FIC) îndeamnă partidele din România să reconstruiască încrederea în sistemele politicilor publice și legislativ al țării și să adopte rapid măsuri pe… Mai mult

Europa

Catalonia / A doua zi de ciocniri între manifestanții pro-independență și forțele de ordine

Vladimir Ionescu

Mii de oameni au manifestat în Catalonia pentru independența regiunii față de Madrid, pentru a doua zi, protestele degenerând marți noaptea în violențe și ciocniri… Mai mult

Europa

Cum arată inflația în statele UE – România rămâne pe podium în ciuda scăderii din septembrie

Adrian N Ionescu

Cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei din UE au fost înregistrate luna trecută în România (3,5%), Slovacia (3%) şi Ungaria (2,9%), potrivit datelor publicate… Mai mult

Stiri

Curtea Supremă sesizează CCR cu o excepție ridicată de Elena Udrea pentru judecarea de la zero a dosarului Gala Bute

Vladimir Ionescu

Instanţa supremă va sesiza CCR în legătură cu o excepţie de neconstituţionalitate ridicată de Elena Udrea pentru a obține rejudecarea de la zero a Dosarului… Mai mult

Europa

România, cea mai mare creștere anuală a înmatriculărilor de autoturisme din UE, în septembrie

Adrian N Ionescu

Numărul înmatriculărilor de autoturisme noi din România a înregistrat cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, de 118,2% în septembrie 2019, față de aceeași lună… Mai mult