fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Problemă: Zecile de mii de concedii medicale pentru Covid-19 se adaugă la o restanță de 2,7 miliarde, pe care statul o are față de companii

Una din problemele generate de criza Covid-19 este cea a zecilor de mii (deocamdată) de concedii medicale: ale celor infectați și ale celor aflați în… Mai mult

19.03.2020

Evenimentul

Lista măsurilor de sprijin pe care și le permite România pentru economia afectată de criza Covid-19

Premierul Ludovic Orban a prezentat joi un rezumat al deciziilor adoptate de în ședința de guvern de miercuri, în privința măsurilor privind sprijinul economiei. Deciziile… Mai mult

19.03.2020

Analiză

Cine rămâne în picioare? Un tablou al vulnerabilității companiilor românești la intrarea în criza Covid-19

Mediul de afaceri din România are o serie de caracteristici care-l fac fragil și vulnerabil chiar și la crizele mici – cu atât mai mult… Mai mult

18.03.2020

Chestiunea

Just Business

Prăbușirea industriei auto europene trage la fund industria românească

Ford România își închide fabrica de la Craiova din 19 martie până pe 5 aprilie, ca urmare a politicii companiei mamă privind fabricile din Europa… Mai mult

17.03.2020

Klaus Iohannis: Solicit public demisia Vioricăi Dăncilă, nu face față funcției de premier, guvernul a ajuns o vulnerabilitate pentru România

de Victor Bratu , 27.4.2018

Președintele Klaus Iohannis a solicitat vineri demisia premierului Viorica Dăncilă, anunțând că, după 3 luni de exercitare a mandatului de premier, a ajuns la concluzia că Viorica Dăncilă ”nu face față poziției de prim-ministru și transformă guvernul într-o vulnerabilitate”.

Declarația făcută de președintele Iohannis, care anunță debutul unei aprigi confruntări cu principalul partid din coaliția de guvernare, este urmare a refuzului premierului Dăncilă de a veni la Cotroceni pentru o discuție pe marginea invocatului conflict Guvern-BNR.

Motivul pentru care, la solicitarea lui Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă a anunțat că nu mai vine la Cotroceni nu este legat de diferențele de opinie privind politicile macro economice, ci de anunțul făcut joi de președinte, care a spus că va folosi acest prilej ca să afle de ce premierul s-a dus ”fără mandat” în vizita din Israel.

Din declarația Președintelui

Șeful statului a declarat joi că discuția cu premierul, programată la ora 11,00, ar fi trebuit să atingă două aspecte.

Primul aspect este independența Băncii Naționale a României și a politicilor acestora, precum și comunicarea slabă dintre guvern și BNR în sensul armonizării pozițiilor. ”PSD vrea să controleze banca Națională” – a spus președintele, acuzând că acest lucru e inacceptabil.

(Citiți și: ”Președintele anunță că va încerca o mediere în conflictul dintre guvern și BNR: aruncarea inflației în curtea BNR și a companiilor străine e fundamental greșită”)

Cel de-al doilea aspect ține de vizita în Israel și, mai ales, de memorandumul secret adoptat de guvern, în condițiile în care politica externă e apanajul președintelui României.

(Citiți și: ”Liviu Dragnea anunță: România își mută Ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim. Miza deciziei PSD și detalii din presa israeliană”)

„Retrag încrederea doamnei Dăncilă. După cum am spus pe 29 ianuarie, Guvernul a fost învestit. Au trecut trei luni, după care pot să trag o concluzie – doamna Dăncilă nu face faţă poziţiei de prim-ministru a României şi transformă astfel Guvernul într-o vulnerabilitate pentru România. De aceea solicit public demisia doamnnei Dăncilă din funcţia de prim-ministru a României”, a spus presedintele Iohannis.

Argumentația președintelui:

  • Ar fi trebuit să am o întâlnire, la ora 11.00, cu doamna Dăncilă. Această întâlnire nu s-a mai ținut, dar asta nu schimbă cu nimic lucrurile pe care oricum am intenționat să le comunic și românilor. Întâlnirea urma să aibă ca temă centrală conflictul dintre Guvern-PSD și BNR.
  • Asupra acestei chestiuni m-am mai exprimat, dar repet: Rolul BNR este clar determinat- calitatea principală a BNR este independența ei față de guvern și față de alte instituții. Este evident că PSD pune sub semnul întrebării această independență, iar acest lucru s-a văzut în declarații ale unor personaje din PSD – asta mă îngrijorează…BNR nu poate să fie acaparat de PSD, trebuie să rămână independent.
  • Chiar și așa, este de dorit ca politicile BNR și ale Guvernului să fie corelate într-o măsură rezonabilă, adică să discute, dar, evident, nu se întâmplă așa. Am dorit să mediez, dar doamna Dăncilă nu a înțeles acest lucru.
  • Săptămâna trecută în guvern s-a discutat un document secret, un memorandum secret pe politică externă. Asta e o mare greșelă, pe domenii sensibile trebuie să fie consultat președintele, or acest lucru nu s-a întâmplat.
  • În Constituție se statuează, și se știe că e nevoie de așa ceva, în interesul României, nu al altcuiva, de o consulatre instituțională. Președintele trebuia consultat în legătură cu memorandumul secret. Aceste lucruri, aceste nevoi ale statului român, nu au fost înțelese de doamna Dăncilă.
  • Pe 29 ian 2018, dna Dăncila zice așa: jur să respect Constituția, legile țării. Asta înseamnă nu doar că respecți ad-literam Constituția, asta înseamnă că respecți și pricipiul colaborării loiale, iar toate acestea sunt în interesul României și al românilor.
  • Doamna Dăncilă a preferat să executele ordinele de la partid. Eu retrag încrederea doamnei Dăncilă.
  • Doamna Dăncilă nu face față poziției de prim-ministru al Romaniei și transformă guvernul într-o vulnerabilitate pentru România, de aceea solicit public demisia doamnei Dăncilă din funcția de prim-ministru al României.

Ce ar putea urma din punct de vedere juridic

Conform Articolului 107 alin. 2 din Constituție, „preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru”.

După 1989, au existat trei astfel de situații: Traian Băsescu –  Călin Popescu Tăriceanu (președintele nu a reușit debarcarea premierului), Emil Constantinescu – Radu Vasile (președintele a reușit numai cu sprijinul coaliției de guvernare) și Klaus Iohannis- Victor Ponta (președintele nu a reușit să obțină demisia la momentul declanșării urmăririi penale, demisia survenind după tragedia de la ”Colectiv”).

Încetarea funcţiei de membru al Guvernului este reglementată de Art. 106 din Constituție:

„Funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege”.

Viorica Dăncilă nu se află în niciuna dintre situațiile Art. 106, astfel încât ar putea părăsi funcția doar dacă PSD – ALDE, cei care au propus-o, i-ar retrage încrederea printr-un vot în Parlament.

PNL a anunțat că va iniția o moțiune de cenzură.

(Citiți și: ”Conflict între Președinție și Guvernul PSD-ALDE pe tema mutării Ambasadei României din Israel. Miza lui Liviu Dragnea”)

Așa s-a întâmplat anul trecut, când Sorin Grindeanu a fost demis de parlamentarii puterii, cu ajutorul UDMR.

Ce poate face președintele: Să sesizeze CCR

Președintele poate sesiza însă CCR pentru posibil conflict constituțional în două situații:

  • Deplasarea premierului în Israel, fără consultare cu șeful statului. Cel din urmă este cel care „reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce și angajează statul, conform unei decizii CCR din 2012. Atunci, CCR explica foarte clar că rolul Guvernului în politica externă este unul de execuție, derivat, nu originar, cum este cel al președintelui României.
  • Refuzul Guvernului de a accepta medierea relației Executivului cu BNR

Chiar dacă CCR va confirma existența unui conflict între guvern și Președinte, deciziile nu vor avea efect direct asupra unei eventuale plecări a Vioricăi Dăncilă din funcția de prim-ministru.

Decizie din 2012 a CCR

Rolul Guvernului în politica externă este unul mai degrabă tehnic, el trebuind să urmeze și să îndeplinească obligațiile la care România s-a angajat la nivel de stat, se arată într-o decizie a Curții Constituționale din 2012.

Curtea Constituțională a luat această decizie în urma unui conflict juridic între Guvern, condus pe atunci de Victor Ponta, și fostul președinte Traian Băsescu, conflict generat de acțiunea Executivului de a-l exclude pe șeful statului din componența delegației care participa la Consiliul European.

”Curtea a constatat că rolul Guvernului în politică externă este unul mai degrabă tehnic, el trebuind să urmeze și să îndeplinească obligațiile la care România s-a angajat la nivel de stat. Curtea observă, cu acest prilej, că acest rol este unul de execuție, așadar, unul derivat, și nu originar, cum este cel al președintelui României. Astfel, așa cum s-a reținut prin decizia anterior menționată, nefiind o putere delegată, ci proprie președintelui României, reprezentarea statului poate fi delegată, printr-un act de voință expres, de către acesta atunci când consideră necesar”, stabilea CCR în 2012

PSD-ALDE, deocamdată aliați împotriva președintelui

Călin Popescu Tăriceanu, preşedinte al Senatului şi al ALDE, se poziționează de partea lui Liviu Dragnea în acest conflict.

„Preşedintele nu cunoaşte bine care sunt atributele instituţionale ale preşedintelui. Vreau să-i atrag atenţia că premierul nu are niciodată nevoie de mandat ca să plece într-o vizită. Viorica Dăncilă vorbeşte în numele Guvernului şi în numele României. Politic, preşedintele poate să facă declaraţii, să deschidă un război cu majoritatea, cu Guvernul, e problema dânsului. Majoritatea PSD-ALDE a adoptat întotdeauna o poziţie de respect faţă de instituţie. Poate să ceară demisia premierului, cum poate să o facă orice cetăţean. Are aceeaşi valoare, nici mai mare, nici mai mică. Urmăreşte ceva politic. Preşedintele face o gravă eroare de apreciere. Vrea să pară ce nu este. Nu poate să controleze prim-ministrul”, a spus Călin Popescu Tăriceanu, la Antena 3.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.4.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

37% dintre companii au întrerupt total sau parţial activitatea – sondaj PwC România

Adrian N Ionescu

Mai mult de o treime dintre companiile din România (37%) şi-au întrerupt total sau parţial activitatea după declararea stării de urgenţă pe fondul pandemiei COVID-19,… Mai mult

Stiri

Nelu Tătaru: 1.000 de purtători ai virusului Covid–19 circulă liber în Suceava

Adrian N Ionescu

Unul din motivele pentru care a fost luată decizia de a se impune carantină totală în Suceava este faptul că mulți oameni nu au respectat… Mai mult

Stiri

Demisii de frica coronavirusului la Spitalul CF Timișoara

Razvan Diaconu

Decizia de clasificare a spitalelor desemnate special să trateze persoane infectate cu coronavirus declanșează reacții adverse în rândul personalul medical cu specializări diverse, care acuză… Mai mult

Stiri

Carantină totală la Suceava instituită prin Ordonanța militară 6

Vladimir Ionescu

Suceava, unde s-au înregistrat peste un sfert din totalul cazurilor de coronavirus confirmate până acum în România, intră în carantină totală, a anunțat luni seara… Mai mult

Stiri

Amânarea creditelor, în Monitorul Oficial: Fără „dobândă la dobândă” pentru ipotecare. Perioada de solicitare – practic, mai scurtă

Vladimir Ionescu

Dobânda la creditele ipotecare amânate nu se va mai capitaliza pe durata amânării ci se va anula, iar cererile către bănci pentru amânarea ratelor pot… Mai mult

Digital

”Coronadigitalizare”: OUG – Toate instituțiile sunt obligate să primească cereri în format electronic

Victor Bratu

Autoritatea pentru Digitalizarea României a promovat o Ordonanță de urgență, adoptată în ședința de luni a guvernului,  care obligă toate instituțiile publice să primească documente… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu, pentru Reuters: România are bani pentru 5 luni, fără FMI „în acest moment”

Adrian N Ionescu

România îşi poate acoperi nevoile de finanţare pentru o perioadă de puțin peste 5 luni, dar pandemia coronavirus îi reduce acut veniturile, iar deficitul bugetar… Mai mult