„Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat miercuri președintele Klaus Iohannis la preznetarea World Development Report: „Learning to Realize Education’s Promise”.
„Raportul menționează o distincție importantă, cea între școlarizare și învățarea efectivă. Sistemul educațional trebui să aibă capacitatea de a face o diferență reală în nivelurile de cunoaștere ale copiilor, nu doar să bifeze un număr de ani pe băncile școlilor. E o lecție care se aplică și României, în condițiile în care un studiu din 2016 ne avertizează că ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, a declarat Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis s-a referit și la importanța unor domenii ignorate de sistemul școlar autohton – este nevoie de educație economică (pentru ”a ne apăra tinerii de falsele promisiuni ale populismului”), și de educarea tinerilor în privința drepturilor și libertăților civile.
Educația ar putea ajuta România să nu rămână în capcana venitului mediu
„În literatura de specialitate există un termen care ar trebui să ne atragă atenţia. Este acela de ‘middle income trap’ – adică middle income unde ne situăm noi, trap înseamnă capcană, deci capcana unei ţări cu venit şi cu capacitate medie – descrie statele care pot creşte până la un punct, dar nu reuşesc să devină real dezvoltate.
Astfel de state nu reuşesc să pună pe picioare o economie bazată pe cunoaştere şi cu o suficientă capacitate competitivă.
Noi riscăm să devenim o astfel de ţară şi riscăm să intrăm într-un astfel de blocaj dacă nu rezolvăm cât de curând problemele de echitate din învăţământ, dacă nu creştem calitatea actului didactic şi dacă nu stabilim obiective educaţionale bazate pe exigenţele lumii moderne, nu pe exigenţele lumii în care am trăit noi în tinereţea noastră„, a explicat preşedintele Iohannis.
„La nivel național ne confruntăm cu o criză demografică amplificată de un nivel ridicat al abandonului școlar și de o participare scăzută la învățământul superior. Pe acest fond, poate nu e momentul să ne concentrăm acum atenția asupra unor sisteme de credite pentru studiu în învățământul superior, în timp ce neglijăm finalizarea altor proiecte deja demarate, destinate creşterii echității în educația preuniversitară”, a spus Klaus Iohanis.
Mai multe organizații ale tinerilor – Consiliul Național al Elevilor (CNE), Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și Consiliul Tineretului din România (CTR) – au criticat intenția Guvernului și au cerut dezbatere publică pe acest subiect.
Programul, explică aceste asociații, înseamnă introducerea unui mecanism de cost sharing (împărțire a costurilor între stat și elevi/studenți sau familiile lor) și este aplicat în unele state, cu efecte grave.
Consecințele îngrijorătoare apărute oriunde a fost aplicat mecanismul:
- reducerea bugetului alocat de stat pentru Educație
- creșterea taxelor de școlarizare în învățământul superior
Exemplele oferite:
- în perioada 1989-2009, contribuția statului olandez în finanțarea învățământului superior a scăzut cu 38%, în timp ce nivelul de creditare al studenților a crescut cu 105%
- la 31 martie 2015, datoriile totale ale studenților din Anglia, unde există un sistem de cost sharing similar cu cel propus de guvern, au atins pragul de 64 miliarde lire sterline, în Scoția – 3,5 miliarde £, Țara Galilor – 2,9 miliarde £, Irlanda de Nord – 2,4 miliarde £
