Analiză

Deficitul bugetar – la ce să ne aşteptăm

Situaţiile oficiale prezentate în ultimii ani în materie de execuţie bugetară arată că trimestrul trei, de finalul căruia ne apropiem deja (cu un sold de… Mai mult

09.10.2019

La obiect

România şi ţintele fixate prin strategia Europa 2020. Punctele tari și punctele slabe

Prin strategia Europa 2020 (adoptată de Consiliul European în iunie 2010) , au fost stabilite ţinte la cinci indicatori apreciaţi ca fiind semnificativi pentru dezvoltarea… Mai mult

08.10.2019

Europa

Indexul Regional al Competitivității: Cum stau regiunile românești și de ce

București -Ilfov, regiunea din România cu cel mai mare scor (55,92 din 100 maxim posibil) în Indexul Regional al Competitivității 2019, se află abia pe… Mai mult

07.10.2019

Analiză

T2 din 2019 – Venitul mediu lunar s-a dublat din 2014 încoace

Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2019 arată că veniturile românilor au depășit nivelul de 1.800 lei lunar pe persoană. Ele au fost de… Mai mult

07.10.2019

Cronicile

Klaus Iohannis: Mă îngrijorează că 30% din terenul agricol este deținut de străini

de Vladimir Ionescu 2.11.2016

klaus iohannisPreședintele Klaus Iohannis s-a declarat îngrijorat miercuri de faptul că 30% din terenul agricol din România este deținut de străini, arătând că ar trebui modificată legislația în acest domeniu.

“De asemenea, de importanță extraordinar de mare pentru România, cine e proprietarul pământului din România? Cel puțin, în momentul de față, aflu, de exemplu, de la domnul ministru (Achim Irimescu — n.red.), că proprietari a 30% din terenul agricol din România sunt alții decât românii. Pe mine, personal, această proporție mă îngrijorează”, a spus Klaus Iohannis, citat de Agerpres, la dezbaterea “Președintele României în dialog cu agricultorii”, organizată în cadrul Târgului INDAGRA.

El a subliniat că în această chestiune este nevoie de o abordare pragmatică.

“E nevoie de o abordare pragmatică, dar în același timp europeană. Suntem în UE, nu putem să ne închidem, să revenim la izolaționism, dar nu ne oprește nimeni să facem o legislație care să permită românilor să stabilească ce se întâmplă în România. Un minim necesar este un drept de preempțiune pentru cei care reprezintă statul sau comunitatea, iar, dacă nici statul, nici comunitatea nu au interes într-o anumită parcelă care se vinde, atunci, sigur, putem să ne gândim cum mergem mai departe, dar nu cred că se poate merge la infinit așa, că ne trezim că ne uităm la pământ și ne întrebăm al cui o fi, că al nostru nu mai e. Este clar că printr-o legislație care ne protejează, dar este în același timp și europeană, putem să rezolvăm această chestiune care este foarte sensibilă”, a conchis șeful statului.

Declarațiile președintelui vin în contextul în care se pregătește modificarea legislației în domeniu.

Pregătiri pentru modificarea legislației

Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, anunța marți că în viitor persoanele fizice vor putea achiziționa terenuri agricole în limita a 150 de hectare, iar cele juridice până la cel mult 1.500 de hectare. Limitele au fost convenite cu producătorii pe un proiect de lege privind vânzarea terenurilor agricole.

“Proiectul de lege l-am discutat chiar în această după-amiază cu producătorii agricoli și am convenit să limităm pe persoană fizică la 150 de hectare, ar fi ca o fermă de familie care poate să achiziționeze și în domeniul producției cerealiere, iar pe persoană juridică am stabilit o măsură similară cu cea aplicată în Ungaria. Este vorba de 1.200 hectare, prin excepție se poate merge până la 1.500 de hectare achiziționate de societățile cu personalitate juridică”, a spus Achim Irimescu, la sesiunea online “De vorbă cu ministrul tău”, inițiativă a Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic care sprijină dialogul între demnitari și cetățeni.

Pe de altă parte, șeful MADR a afirmat că au fost introduse și o serie de cerințe, care vor permite limitarea achiziției de terenuri agricole în România și care nu vor ridica probleme la nivel european.

“Am introdus și o serie de cerințe, care sperăm să nu ne pună probleme la nivel european. Astfel, societățile comerciale respective trebuie să aibă domiciliul stabil în România, iar pentru asta trebuie să fii ori cetățean european, ori să ai naționalitate română. Deci și aici vor fi multe limitări. Pentru cetățenii din țările terțe rămâne varianta ca ei să obțină cetățenia română. De exemplu cel mai mare producător agroalimentar de aici este de naționalitate arabă, dar este stabilit în România, iar ferma dânsului are 65.000 de hectare”, a mai spus Irimescu.

De asemenea, ministrul a anunțat că vor fi introduse în lege și alte condiții potrivit cărora aceia care cumpără teren să fi fost fermieri pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar 75% din veniturile firmei să provină din agricultură. “Toate aceste condiții vor stabili un alt regim de vânzare a terenurilor agricole din România”, a adăugat Irimescu.

Statistica proprietății agricole

Potrivit unui studiu al AGRO Intelligence — Sistem de Informații pe Securitate Alimentară (SISA), românii mai dețin în proprietate sau arendă puțin peste 30% din suprafața de teren arabil de aproximativ 8,3 milioane de hectare.

Conform rapoartelor notariale, există peste un milion de hectare de teren arabil în proprietatea străinilor (italieni 23,4%, nemți 15,5%, arabi 10%, unguri 8,2%, spanioli 6,2%, austrieci 6,1%, danezi 4,5%, olandezi, greci, turci), precum și multinaționale precum Rabobank, Generali, ASI Europe etc.

România a liberalizat piața funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligațiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în țară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau acest drept.

În prezent, cele mai active trei zone ale țării, în funcție de numărul de dosare înregistrate cu oferte de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan sunt Timiș, Vaslui și Arad. În prezent, în România, prețul unui hectar de teren agricol pleacă de la 2.000 de euro și poate ajunge până la 18.000 de euro, însă în țările UE poate depăși 30.000 de euro.

România are 13,298 milioane de hectare teren agricol, din care aproape 9 milioane hectare este suprafața arabilă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.11.2016

Lăsați un comentariu


Europa

Măsuri radicale: Berlinul va îngheța prețurile chiriilor, care s-au dublat în ultimul deceniu

Alexandra Pele

Partidele aflate la guvernare în Germania au ajuns la un acord de a îngheța chiriile din Berlin, pentru o perioadă de cinci ani, unul dintre… Mai mult

Stiri

Guvernul pregătește zonă liberă în Portul Midia, ca să valorifice operațiunile offshore ale bulgarilor și ucrainienilor

Adrian N Ionescu

Guvernul are în vedere o hotărâre de guvern pentru transformarea Portului Midia în zonă liberă, pentru stimularea operațiunilor petroliere offshore din Marea Neagră, chiar și… Mai mult

Stiri

O zi puțin mai senină: mesaj de la un licean român care studiază la Dublin

Redacţia

În momentele în care suntem cuprinși de exasperare, poate apărea un semn care să ne însenineze ziua și să ne amintească de speranța pe care… Mai mult

Stiri

Preşedintele Klaus Iohannis, primit la Tokyo de premierul japonez Shinzo Abe

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis, aflat în vizită în Japonia, a fost primit luni, la Palatul Akasaka-Geihinkan, de prim-ministrul nipon Shinzo Abe. Șeful statului român se află,… Mai mult

Europa

Alegeri locale în Republica Moldova / La Chișinău, reprezentantul socialiștilor intră de pe primul loc în turul II

Vladimir Ionescu

Candidatul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, Ion Ceban, şi cel al Blocului electoral ACUM (DA şi PAS), Andrei Năstase, vor intra în turul al doilea… Mai mult

Stiri

Sindicat: ANAF organizează concursuri doar pentru posturi de conducere. Deficitul mare este la posturile de execuție

Vladimir Ionescu

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a scos la concurs peste 60 de posturi de conducere din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice şi administraţiilor… Mai mult

Europa

Sistemul bancar european sub presiune: De la provocările dobânzilor negative, la cele ale digitalizării

Adrian N Ionescu

  Scăderea profitabilității băncilor europene este rezultatul dobânzilor negative induse de politica monetară a Băncii Centrale Europene (BCE), dar și al concurenței companiilor financiare digitale.… Mai mult