fbpx

Interviu

Între SUA și China, UE e subminată de aversiunea la risc: a oamenilor, a capitalurilor – Interviu cu prof. dr. Rolf J. Langhammer, fost vicepreședinte al Institutului Kiel pentru Economia Mondială din Germania

Europa riscă să devină victima jocurilor de tip „dezbină și cucerește” orchestrate de China și SUA, este de părere prof. dr. Rolf J. Langhammer. În… Mai mult

06.06.2021

Analiză

Ponderea în PIB a exporturilor de mărfuri și servicii scade constant de 4 ani

În pofida indicatorilor relativ buni de creștere economică, dacă ar fi să urmărim doar avansul PIB, România a înregistrat încă din anul 2017 o scădere… Mai mult

03.06.2021

Evenimentul

PNRR – pe ce dăm (dacă luăm) 30 de miliarde de euro

Guvernul a prezentat miercuri, la 2 zile de la depunerea oficială a documentelor la Bruxelles, detaliile Planului Național de Relansare și Reziliență, un document de… Mai mult

02.06.2021

Just Business

Companiile antreprenoriale la Bursă: Valoarea totală s-a dublat față evaluările inițiale

Valoarea companiilor antreprenoriale listate la Bursa de Valori București (BVB) a crescut de 2,7 ori, în prezent, față de totalul capitalizărilor inițiale pe care le-au… Mai mult

01.06.2021

Klaus Iohannis: Mă îngrijorează că 30% din terenul agricol este deținut de străini

de Vladimir Ionescu 2.11.2016

klaus iohannisPreședintele Klaus Iohannis s-a declarat îngrijorat miercuri de faptul că 30% din terenul agricol din România este deținut de străini, arătând că ar trebui modificată legislația în acest domeniu.

“De asemenea, de importanță extraordinar de mare pentru România, cine e proprietarul pământului din România? Cel puțin, în momentul de față, aflu, de exemplu, de la domnul ministru (Achim Irimescu — n.red.), că proprietari a 30% din terenul agricol din România sunt alții decât românii. Pe mine, personal, această proporție mă îngrijorează”, a spus Klaus Iohannis, citat de Agerpres, la dezbaterea “Președintele României în dialog cu agricultorii”, organizată în cadrul Târgului INDAGRA.

El a subliniat că în această chestiune este nevoie de o abordare pragmatică.

“E nevoie de o abordare pragmatică, dar în același timp europeană. Suntem în UE, nu putem să ne închidem, să revenim la izolaționism, dar nu ne oprește nimeni să facem o legislație care să permită românilor să stabilească ce se întâmplă în România. Un minim necesar este un drept de preempțiune pentru cei care reprezintă statul sau comunitatea, iar, dacă nici statul, nici comunitatea nu au interes într-o anumită parcelă care se vinde, atunci, sigur, putem să ne gândim cum mergem mai departe, dar nu cred că se poate merge la infinit așa, că ne trezim că ne uităm la pământ și ne întrebăm al cui o fi, că al nostru nu mai e. Este clar că printr-o legislație care ne protejează, dar este în același timp și europeană, putem să rezolvăm această chestiune care este foarte sensibilă”, a conchis șeful statului.

Declarațiile președintelui vin în contextul în care se pregătește modificarea legislației în domeniu.

Pregătiri pentru modificarea legislației

Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, anunța marți că în viitor persoanele fizice vor putea achiziționa terenuri agricole în limita a 150 de hectare, iar cele juridice până la cel mult 1.500 de hectare. Limitele au fost convenite cu producătorii pe un proiect de lege privind vânzarea terenurilor agricole.

“Proiectul de lege l-am discutat chiar în această după-amiază cu producătorii agricoli și am convenit să limităm pe persoană fizică la 150 de hectare, ar fi ca o fermă de familie care poate să achiziționeze și în domeniul producției cerealiere, iar pe persoană juridică am stabilit o măsură similară cu cea aplicată în Ungaria. Este vorba de 1.200 hectare, prin excepție se poate merge până la 1.500 de hectare achiziționate de societățile cu personalitate juridică”, a spus Achim Irimescu, la sesiunea online “De vorbă cu ministrul tău”, inițiativă a Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic care sprijină dialogul între demnitari și cetățeni.

Pe de altă parte, șeful MADR a afirmat că au fost introduse și o serie de cerințe, care vor permite limitarea achiziției de terenuri agricole în România și care nu vor ridica probleme la nivel european.

“Am introdus și o serie de cerințe, care sperăm să nu ne pună probleme la nivel european. Astfel, societățile comerciale respective trebuie să aibă domiciliul stabil în România, iar pentru asta trebuie să fii ori cetățean european, ori să ai naționalitate română. Deci și aici vor fi multe limitări. Pentru cetățenii din țările terțe rămâne varianta ca ei să obțină cetățenia română. De exemplu cel mai mare producător agroalimentar de aici este de naționalitate arabă, dar este stabilit în România, iar ferma dânsului are 65.000 de hectare”, a mai spus Irimescu.

De asemenea, ministrul a anunțat că vor fi introduse în lege și alte condiții potrivit cărora aceia care cumpără teren să fi fost fermieri pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar 75% din veniturile firmei să provină din agricultură. “Toate aceste condiții vor stabili un alt regim de vânzare a terenurilor agricole din România”, a adăugat Irimescu.

Statistica proprietății agricole

Potrivit unui studiu al AGRO Intelligence — Sistem de Informații pe Securitate Alimentară (SISA), românii mai dețin în proprietate sau arendă puțin peste 30% din suprafața de teren arabil de aproximativ 8,3 milioane de hectare.

Conform rapoartelor notariale, există peste un milion de hectare de teren arabil în proprietatea străinilor (italieni 23,4%, nemți 15,5%, arabi 10%, unguri 8,2%, spanioli 6,2%, austrieci 6,1%, danezi 4,5%, olandezi, greci, turci), precum și multinaționale precum Rabobank, Generali, ASI Europe etc.

România a liberalizat piața funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligațiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în țară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau acest drept.

În prezent, cele mai active trei zone ale țării, în funcție de numărul de dosare înregistrate cu oferte de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan sunt Timiș, Vaslui și Arad. În prezent, în România, prețul unui hectar de teren agricol pleacă de la 2.000 de euro și poate ajunge până la 18.000 de euro, însă în țările UE poate depăși 30.000 de euro.

România are 13,298 milioane de hectare teren agricol, din care aproape 9 milioane hectare este suprafața arabilă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.11.2016

Lăsați un comentariu


Stiri

Andrei Rădulescu, BT: Tendinţa descrescătoare pentru viteza de circulaţie a banilor susţine ipoteza şocului inflaţionist tranzitoriu

Alexandra Pele

Tendinţa descrescătoare pentru viteza de circulaţie a banilor, aflată la minime istorice în Statele Unite, susţine ipoteza şocului inflaţionist tranzitoriu, arată Andrei Rădulescu, directorul de… Mai mult

Stiri

Prognoză OECD: PIB-ul României va crește cu 6% în acest an

Alexandra Pele

Economia României ar urma să înregistreze un avans de 6% din PIB în acest an, respectiv 4,6% din PIB în 2022, reiese din cea mai… Mai mult

Europa

Grâul și porumbul de export s-au scumpit cu 10%, respectiv 29% față de anul trecut

Adrian N Ionescu

Cel mai exportat produs agricol al României, porumbul, s-a scumpit în Portul Constanța cu 29,7%. Prețul FOB al porumbului a crescut până la 214,12 euro… Mai mult

Europa

Raport SIPRI: Ritmul de reducere al arsenalelor nucleare a încetinit

Iulian Soare

Ritmul de reducere al numărului de arme nucleare din arsenalele din întreaga lume înregistrează o încetinire, în contextul în care puterile atomice îşi modernizează, iar… Mai mult

Stiri

Peste 8.000 de angajați din minerit vor fi disponibilizați cu plăți compensatorii – proiect OUG

Razvan Diaconu

Puțin peste 8.000 de angajați ai Complexurilor Energetice Oltenia și Hunedoara urmează să fie disponibilizați, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență pus în dezbatere… Mai mult

Europa

Referendum în Elveția: măsurile de reducere a emisiilor de cabon – respinse, monitorizarea antitero – extinsă

Iulian Soare

Peste 58% din alegători au votat, la referendumul organizat duminică în Elveția, o reglementare ce permite monitorizarea antitero extinsă, însă elvețienii au respins reducerea emisiilor… Mai mult

Stiri

Zece polițiști de la Serviciul Înmatriculări Timişoara, reținuți – acuzați de 384 de fapte de luare de mită

Vladimir Ionescu

Zece polițiști de la Serviciul de Înmatriculări Permise (SRPCIV), din cadrul Poliției Timișoara, au fost duși la audieri luni dimineață, fiind acuzați de luare de… Mai mult