fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Prețurile energiei – România, fruntașă la scumpirea curentului electric și la ieftinirea gazelor naturale

România s-a situat în a doua jumătate a anului 2019 pe locul patru între statele membre UE la creșterea prețului curentului electric livrat consumatorilor casnici,… Mai mult

24.06.2020

Chestiunea

Planul, proiectele și hărțile megaproiectului de relansare economică a UE propus de Institutul de Studii Economice din Viena. România – între marii beneficiari

Institutul pentru Studii Economice din Viena propune un plan de investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro, care s-ar putea realiza în următorii… Mai mult

23.06.2020

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

Europa

Economia viitorului iminent și finanțarea ei: Polonia, Ungaria şi Cehia sunt între primii 10 emitenţi de „obligaţiuni verzi”. România nu e deloc

Cehia, Polonia și Ungaria sunt deja pe piaţa „obligaţiunilor verzi”, prin care au atras finanţări de aproape 5 miliarde de euro, pentru proiecte cu efecte… Mai mult

22.06.2020

Klaus Iohannis la Elysee: Încercarea de-a dezmorți o relație tensionată vreme de un deceniu

de Anne-Marie Blajan 10.2.2015

iohannis hollande

Foto Administrația Prezidențială

România cere sprijinul Franţei pentru aderarea la Schengen – a fost, potrivit Mediafax, mesajul pe care preşedintele Klaus Iohannis l-a transmis omologului său Francois Hollande.

”Am solicitat sprijinul Franţei pentru aderarea României la spaţiul Schengen. Am exprimat încrederea că o astfel de decizie, privind aderarea României la Schengen, va putea fi adoptată cât mai curând posibil”, a spus preşedintele României.

Preşedintele Klaus Iohannis a ales să facă prima vizită oficială în Franţa, o vizită menită să relanseze relaţiile româno-franceze, care au avut suişuri, dar mai ales coborâşuri în ultimul deceniu.

“Vreau să subliniez, astfel, prin această vizită, importanţa pe care ţara noastră o acordă consolidării parteneriatului strategic cu Franţa, un membru foarte important al Uniunii Europene, cu care avem relaţii bilaterale foarte bune”, afirma preşedintele Iohannis marţi dimineaţa, la plecarea spre Paris.

Şeful statului a spus, în conferinţa comună de presă, că a solicitat preşedintelui Hollande sprijin în eforturile României în combaterea oricărui “discurs care reduce o relaţie solidă la clişee”.

”Suntem încrezători că fapte izolate, atunci când sunt tratate cu luciditate şi moderaţie, nu pot avea un efect de durată asupra unei lungi relaţii de respect reciproc şi colaborare politică şi culturală”, a spus preşedintele României.

Zece ani în care tensiunile au alternat cu relațiile reci

România şi Franţa, parteneri strategici, au avut o relaţie tensionată şi mai apoi indiferentă în ultimul deceniu.

Franţa, puternic susţinător al României în parcursul său spre integrarea europeană, nu a fost pusă pe axa priorităţilor de politică externă ale preşedintelui Băsescu, agendă care s-a bazat pe cu totul alte borne: Bucureşti-Londra-Washington.

Şi totuşi, în ciuda unor resentimente suscitate la Paris, după cum susţin experţii, cooperarea a funcţionat până în momentul în care problema romilor proveniţi din România a dus la o teribilă tensionare a relaţiilor bilaterale.

Franţa cerea României să-și țină romii în ţară, autorităţile de la Bucureşti replicau că sunt cetăţeni europeni cărora nu le poţi interzice să călătorească liber în Europa. Francezii au distrus taberele de la marginile oraşelor, i-au amprentat şi le-au dat bani pentru a-i determina să se întoarcă voluntar în ţară şi să nu se întoarcă în Hexagon.

Problema, greu de soluţionat, a fost suficientă pentru a transforma Franţa într-unul dintre oponenţii aderării noastre la Schengen. Şi-a găsit aliaţi şi a jucat bine această carte, şi în scopuri electorale interne. Nicolas Sarkozy a jucat în campania electorală cartea siguranţei naţionale, care includea, fără îndoială, şi problema romilor. Aşa că parteneriatul strategic cu România nu mai conta în faţa dorinţei de victorie electorală.
În plus, la acea vreme diplomaţii susțineau că există şi nemulţumiri ale firmelor franceze din România privind datoriile pe care statul român le ave de plătit. Nivelul arieratelor creştea, însă nimeni nu a putut furniza o sumă: la ce nivel se ridicau ele.

Candidatul dreptei a pierdut alegerile, iar venirea la Elysee a lui Francois Hollande a mai temperat retorica faţă de România. Poate şi datorită faptului că premierul Victor Ponta – cu care a avut câteva întâlniri, a existat şi o vizită oficială a acestuia la Elysee şi vizită a premierului Jean-Marc Ayrault la Bucureşti – făcea parte din aceeaşi familie politică. Poate și pentru că stânga nu are o politică atât de agresivă ca şi UMP faţă de romi şi nici o retorică precum cea a forţelor politice de centru-dreapta franceze.

De altfel, în conferinţa de presă de marţi, Francois Hollande a afirmat,  în  privinţa “subiectului sensibil al romilor”, că “de ceva timp există o cooperare poliţieneasca foarte stransă” între cele două ţări, iar această mobilizare va fi continuată.

Discuţii despre Ucraina, cu o zi înainte de reuniunea de la Minsk

Vizita lui Klaus Iohannis la Paris a fost iniţial programată ca una de lucru, dar care a devenit una oficială şi asta arată şi o deschidere a preşedintele Hollande spre omologul său român.

Cei doi s-au întânit pentru prima dată luna trecută, odată cu participarea preşedintelui român la marşul de la Paris, în uma atacului asupra publicaţiei Charlie Hebdo.  Un gest de solidaritate apreciat de autorităţile franceze.

Iar preşedintele Iohannis a vrut să arate şi el nu doar solidaritatea cu Franţa, dar şi faptul că în mandatul său relaţia cu această ţară va fi o prioritate.

“Avem relații româno-franceze care depășesc cadrul unui parteneriat simplu, chiar al unui parteneriat strategic”, spunea preşedintele la plecarea spre Paris.

Preşedintele francez a dat şi el un prim semnal, în conferinţa de presă: acesta a spus că este sigur că vizita preşedintelui român va permite extinderea relaţiilor franco – române.

O discuţie despre vecinătatea estică, înaintea ultimului efort diplomatic de soluţionare a crizei ucrainene

Întâlnirea celor doi preşedinţi a avut loc cu doar o zi înainte ca Francois Hollande să participe la reuniunea de la Minsk, unde alături de Angela Merkel şi de preşedinţii Rusiei şi Ucrainei vor încerca să negocieze şi să ajungă la un nou acord de pace pentru estul Ucrainei.

Klaus Iohannis a folosit acest context să exprime poziţia României faţă de situaţia din ţara vecină şi de soluţionarea crizei, pornind de la susţinerea fermă a României pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional

În plus, preşedintele român a arătat că Republica Moldova rămâne o prioritate majoră pentru ţara noastră. Obiectivul principal este încurajarea parcursului european al acestei ţări, printr-un sprijin cât mai consistent la nivel european, în implementarea acordului de asociere.

Preşedintele Iohannis va avea, în cele două zile ale vizitei la Paris, întâlniri cu mai mulţi oficiali francezi: cu prim-ministrul Valls, ministrul de Externe şi ministrul Economiei, dar şi Senatului francez şi cu preşedintele Adunării Naţionale.

În plus, va participa la o recepţia la Ambasada României, unde se va întâlni cu membri ai diasporei române din Franţa.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.2.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Paradoxurile pieței muncii în pandemie: S-au închis 400.000 de contracte de muncă, dar numărul total din economie a scăzut cu numai 80.000

Mariana Bechir

La 1 februarie, în REVISAL, registrul angajaților, existau 6,520 de milioane de contracte de muncă, iar la 1 iunie, cu toate că în cele patru… Mai mult

Stiri

Turcia aprinde un nou foc în relația cu Occidentul: Intenția transformării Hagiei Sofia în moschee. O decizie în justiție – așteptată în două săptămâni

Iulian Soare

Intenția Turciei de a schimba statutul celebrului monument Sfânta Sofia din Istanbul din muzeu în moschee provoacă reacții din toată lumea. Grecia avertizează că Turcia… Mai mult

Europa

Economia SUA – revenire peste așteptări: În iunie s-au creat 4,8 milioane de locuri de muncă

Vladimir Ionescu

Economia americană a creat noi locuri de muncă într-un ritm record în iunie, pe măsură ce tot mai multe companii și-au reluat activitatea, indicând faptul… Mai mult

Stiri

Mediul de afaceri își anunță disponibilitatea de a ajuta la implementarea Planului de relansare economică

Vladimir Ionescu

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) anunță joi că este pregătită să contribuie la elaborarea de măsuri concrete în spiritul Planului Național de Investiții și Relansare… Mai mult

Europa

Comisia a aprobat pentru România scheme de ajutor de stat de 800 de mil. euro pentru sprijinirea companiilor afectate de pandemie

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană a aprobat joi o schemă în valoare de 4 miliarde de lei (aproximativ 800 de milioane de euro) pentru a sprijini companiile din… Mai mult

Stiri

Cele 400 de branduri celebre care și-au retras publicitatea de pe Facebook: motivele invocate și boicotul ca formă de publicitate

Iulian Soare

Reclamele a peste 400 de branduri celebre la nivel global au fost retrase de pe Facebook, după eşuarea discuțiilor ce au avut loc miercuri între… Mai mult

Stiri

ANRE vrea să oblige toţi participanţii la piaţa gazelor să tranzacţioneze la bursă 40% din volume

Adrian N Ionescu

Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a pus în dezbatere publică proiectele de regulament prin care toate companiile de pe piaţa gazelor naturale, producători,… Mai mult