România cere sprijinul Franţei pentru aderarea la Schengen – a fost, potrivit Mediafax, mesajul pe care preşedintele Klaus Iohannis l-a transmis omologului său Francois Hollande.
”Am solicitat sprijinul Franţei pentru aderarea României la spaţiul Schengen. Am exprimat încrederea că o astfel de decizie, privind aderarea României la Schengen, va putea fi adoptată cât mai curând posibil”, a spus preşedintele României.
Preşedintele Klaus Iohannis a ales să facă prima vizită oficială în Franţa, o vizită menită să relanseze relaţiile româno-franceze, care au avut suişuri, dar mai ales coborâşuri în ultimul deceniu.
“Vreau să subliniez, astfel, prin această vizită, importanţa pe care ţara noastră o acordă consolidării parteneriatului strategic cu Franţa, un membru foarte important al Uniunii Europene, cu care avem relaţii bilaterale foarte bune”, afirma preşedintele Iohannis marţi dimineaţa, la plecarea spre Paris.
Şeful statului a spus, în conferinţa comună de presă, că a solicitat preşedintelui Hollande sprijin în eforturile României în combaterea oricărui „discurs care reduce o relaţie solidă la clişee”.
”Suntem încrezători că fapte izolate, atunci când sunt tratate cu luciditate şi moderaţie, nu pot avea un efect de durată asupra unei lungi relaţii de respect reciproc şi colaborare politică şi culturală”, a spus preşedintele României.
Zece ani în care tensiunile au alternat cu relațiile reci
România şi Franţa, parteneri strategici, au avut o relaţie tensionată şi mai apoi indiferentă în ultimul deceniu.
Franţa, puternic susţinător al României în parcursul său spre integrarea europeană, nu a fost pusă pe axa priorităţilor de politică externă ale preşedintelui Băsescu, agendă care s-a bazat pe cu totul alte borne: Bucureşti-Londra-Washington.
Şi totuşi, în ciuda unor resentimente suscitate la Paris, după cum susţin experţii, cooperarea a funcţionat până în momentul în care problema romilor proveniţi din România a dus la o teribilă tensionare a relaţiilor bilaterale.
Franţa cerea României să-și țină romii în ţară, autorităţile de la Bucureşti replicau că sunt cetăţeni europeni cărora nu le poţi interzice să călătorească liber în Europa. Francezii au distrus taberele de la marginile oraşelor, i-au amprentat şi le-au dat bani pentru a-i determina să se întoarcă voluntar în ţară şi să nu se întoarcă în Hexagon.
Problema, greu de soluţionat, a fost suficientă pentru a transforma Franţa într-unul dintre oponenţii aderării noastre la Schengen. Şi-a găsit aliaţi şi a jucat bine această carte, şi în scopuri electorale interne. Nicolas Sarkozy a jucat în campania electorală cartea siguranţei naţionale, care includea, fără îndoială, şi problema romilor. Aşa că parteneriatul strategic cu România nu mai conta în faţa dorinţei de victorie electorală.
În plus, la acea vreme diplomaţii susțineau că există şi nemulţumiri ale firmelor franceze din România privind datoriile pe care statul român le ave de plătit. Nivelul arieratelor creştea, însă nimeni nu a putut furniza o sumă: la ce nivel se ridicau ele.
Candidatul dreptei a pierdut alegerile, iar venirea la Elysee a lui Francois Hollande a mai temperat retorica faţă de România. Poate şi datorită faptului că premierul Victor Ponta – cu care a avut câteva întâlniri, a existat şi o vizită oficială a acestuia la Elysee şi vizită a premierului Jean-Marc Ayrault la Bucureşti – făcea parte din aceeaşi familie politică. Poate și pentru că stânga nu are o politică atât de agresivă ca şi UMP faţă de romi şi nici o retorică precum cea a forţelor politice de centru-dreapta franceze.
De altfel, în conferinţa de presă de marţi, Francois Hollande a afirmat, în privinţa „subiectului sensibil al romilor”, că „de ceva timp există o cooperare poliţieneasca foarte stransă” între cele două ţări, iar această mobilizare va fi continuată.
Discuţii despre Ucraina, cu o zi înainte de reuniunea de la Minsk
Vizita lui Klaus Iohannis la Paris a fost iniţial programată ca una de lucru, dar care a devenit una oficială şi asta arată şi o deschidere a preşedintele Hollande spre omologul său român.
Cei doi s-au întânit pentru prima dată luna trecută, odată cu participarea preşedintelui român la marşul de la Paris, în uma atacului asupra publicaţiei Charlie Hebdo. Un gest de solidaritate apreciat de autorităţile franceze.
Iar preşedintele Iohannis a vrut să arate şi el nu doar solidaritatea cu Franţa, dar şi faptul că în mandatul său relaţia cu această ţară va fi o prioritate.
„Avem relații româno-franceze care depășesc cadrul unui parteneriat simplu, chiar al unui parteneriat strategic”, spunea preşedintele la plecarea spre Paris.
Preşedintele francez a dat şi el un prim semnal, în conferinţa de presă: acesta a spus că este sigur că vizita preşedintelui român va permite extinderea relaţiilor franco – române.
O discuţie despre vecinătatea estică, înaintea ultimului efort diplomatic de soluţionare a crizei ucrainene
Întâlnirea celor doi preşedinţi a avut loc cu doar o zi înainte ca Francois Hollande să participe la reuniunea de la Minsk, unde alături de Angela Merkel şi de preşedinţii Rusiei şi Ucrainei vor încerca să negocieze şi să ajungă la un nou acord de pace pentru estul Ucrainei.
Klaus Iohannis a folosit acest context să exprime poziţia României faţă de situaţia din ţara vecină şi de soluţionarea crizei, pornind de la susţinerea fermă a României pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional
În plus, preşedintele român a arătat că Republica Moldova rămâne o prioritate majoră pentru ţara noastră. Obiectivul principal este încurajarea parcursului european al acestei ţări, printr-un sprijin cât mai consistent la nivel european, în implementarea acordului de asociere.
Preşedintele Iohannis va avea, în cele două zile ale vizitei la Paris, întâlniri cu mai mulţi oficiali francezi: cu prim-ministrul Valls, ministrul de Externe şi ministrul Economiei, dar şi Senatului francez şi cu preşedintele Adunării Naţionale.
În plus, va participa la o recepţia la Ambasada României, unde se va întâlni cu membri ai diasporei române din Franţa.
