La obiect

Începe anul școlar. O analiză prin comparație a corpului profesoral

Începe un nou an de școală, iar preocuparea generală este starea școlilor, începând de la toaletele din curte până la autorizațiile ISU. Începe școala și… Mai mult

08.09.2019

La obiect

Document / Ministerul Finanțelor – strategie de administrare a datoriei publice guvernamentale. Guvernul va orienta împrumuturile spre moneda națională

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, va informa luni guvernul în legătură cu strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale în perioada 2019-2021, document din care… Mai mult

08.09.2019

Interviu

Interviu: A Patra Revoluție Industrială și deglobalizarea. Surprinzătoarele avantaje, inclusiv militare, ale națiunilor mici

Textul de mai jos este un rezumat al interviului acordat CRONICILOR Curs de guvernare (publicație exclusiv print) nr. 97.  Colonelul Thomas X. Hammes, senior research fellow… Mai mult

06.09.2019

Chestiunea

Industria, Agricultura și Finanțele – contribuție zero la creșterea de 4,7% a PIB pe S1

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat valorile iniţiale de 4,7% brut şi 4,8% ajustat cu sezonalitatea pe primul semestru al anului… Mai mult

06.09.2019

Cronicile

Klaus Iohannis, din nou pe lista celor care ar putea prelua președinția Consiliului European – analiză Financial Times

de Iulian Soare , 15.6.2019

Preşedintele Klaus Iohannis este nominalizat de către Financial Times pe lista politicienilor europeni care ar putea prelua funcția de președinte al Consiliului European.

În prezent, această poziţie este ocupată de polonezul Donald Tusk, dar, din toamnă, instituțiile europene, inclusiv Consiliul European, vor avea noi şefi, aleși în baza unor negocieri care ar trebui să țină cont de rezultatele obținute de principalele familii politice europene la alegerile europarlamentare din 26 mai.

Lista posibililor succesori ai lui Donald Tusk

În afară de de Klaus Iohannis, Financial Times îi menționează ca potențiali candidați la funcție pe premierii Belgiei, Charles Michel, Luxemburgului, Xavier Bettel, şi Portugaliei, António Costa.

Cancelarul german Angela Merkel a anunțat că nu este interesată de această poziție, după ce s-a vehiculat și numele ei. Și Helle Thorning-Schmidt, fost premier al Danemarcei, ar putea intra în discuție, scrie Financial Times.

Financial Times susține că tensiunile franco-germane apărute în ultima vreme complică negocierile pentru conducerea principalelor instituții europene.

Nu este pentru prima dată, menționează Digi 24, când este menționată posibilitatea ca președintele Klaus Iohannis să preia președinția Consiliului European. Această variantă a apărut și anul trecut, tot în presă. Atunci, întrebat despre această posibilitate, șeful statului spunea că se simte confortabil în postura de preşedinte al României.

Cutuma spune că președinția Comisiei Europene revine unui occidental, iar funcția de președinte al Consiliului European – o funcție mai degrabă onorifică și protocolară – revine unui est-european.

De această cutumă s-a ținut cont în atribuirea funcțiilor în actualul mandat, în care la șefia Comisiei Europene a revenit unui luxemburghez (Jean-Claude Juncker), iar președinția Consiliului European i-a fost încredințată unui polonez (Donald Tusk).

Președintele Consiliului European prezidează summiturile europene și negociază acorduri. În mod obișnuit, jobul i se oferă unui politician care a mai stat la această masă.

Prima miză: președinția Comisiei Europene

Funcția de președinte al Comisiei Europene este vizată în primul rând de PPE – partidul care a câștigat cele mai multe mandate în noul Parlament European, care îl susține pe germanul Manfred Weber.

Candidatura este contestată atât în interiorul familiei politice, dar și în exterior. Franța, de exemplu, dorește schimbarea pretendentului ca să voteze un președinte de Comisie al PPE. Emmanuel Macron îl are ca favorit pe actualul negociator-șef Brexit, francezul Michel Barnier, dar președintele Franței a semnalat recent că ar sprijini și un german, pe Angela Merkel.

La rândul lor, socialiştii încearcă să îl impună, prin alianțe, pe actualul vicepreşedinte al Comisiei, Frans Timmermans, pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Liberalii, care încă înainte de alegeri au arătat că nu sunt dispuși să respecte principiul ”căștigătorul ia automat șefia Comisiei”, sprijină, cel puțin în această fază a negocierilor, candidatura comisarului Margrethe Vestager sau a lui Guy Verhofstadt.

Cum procedura de desemnare este complicată și are mai mulți actori implicați, este posibil ca liderii UE (Consiliul UE, în care PPE nu are majoritate) să vină cu propiul candidat, iar numele vehiculate sunt cele ale premierul Olandei, Mark Rutte, şi al Irlandei, Leo Varadkar.

Scenarii pentru șefia Parlamentului

Singurele negocieri care păreau simple sunt cele pentru desemnarea președintelui Parlamentului European. În mod normal, poziția este ocupată de candidatul familiei politice – S&D sau PPE- care nu reușește să își securizeze poziția de top a Comisiei Europene.

Lucrurile sunt ceva mai complicate de această dată– rezultatul alegerilor din mai a pus Renew Europe (noua familie politică ce substituie ALDE) pe poziția a treia ca importanță. PPE propune RE să preia, prin Guy Verhofstadt, șefia legislativului european la schimb cu susținerea RE pentru candidatul PPE la Comisie.

De precizat că și S&D caută să formeze o alianță cu RE, deci pot exista oferte similare și din această parte.

Nume vehiculate pentru președinția BCE

O altă instituţie europeană importantă care va trebui să aibă un şef nou este Banca Centrală Europeană. Liderii naţionali au promis că vor ţine cont exclusiv de merite în alegerea succesorului lui Mario Draghi, dar alegerea este importantă şi din perspectiva globală a locurilor de muncă în UE. Germania a anunțat de mult timp că dorește președinția BCE, iar pentru asta a făcut, în timp, câteva gesturi de curtoazie față de Franța.

Numele vehiculate sunt Jens Weidmann (Germania), Benoit Coeuré sau François Villeroy de Galhau (Franța). Erkki Liikanen și o mai veche cunoștință a românilor, Olli Rehn – fostul și actualul guvernator al Băncii Centrale din Finlanda, iar acesta din urmă și fost comisar european pentru extindere – sunt văzuți drept candidați ai compromisului, scrie Financial Times.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.6.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Exit-poll alegeri Israel – Likud, partidul lui Netanyahu, se clasează pe locul 2

Iulian Soare

Coaliţia de centru-stânga Albastru & Alb, condusă de Benjamin Gantz, se clasează pe primul loc în scrutinul parlamentar anticipat din Israel, fiind urmată partidul Likud… Mai mult

Europa

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamenter auto din România

Adrian N Ionescu

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii… Mai mult

Stiri

Primăria Generală împrumută 574 milioane lei ca să refinanțeze datoria publică locală

Vladimir Ionescu

Consiliul Municipal au adoptat în şedinţa de marţi un proiect care prevede contractarea şi/sau garantarea unei finanţări rambursabile în valoare totală de până la 574.869.000… Mai mult

Stiri

Parchetul General verifică toate dosarele de dispariție de persoane înregistrate în ultimii 10 ani

Vladimir Ionescu

Parchetul General derulează cea mai amplă operațiune de control din istoria Ministerului Public. Sunt verificate, a anunțat procurorul general interimar, Bogdan Licu, toate dosarele, instrumentate… Mai mult

Stiri

Guvernul a făcut lista cu 116 proiecte din marile investiții finanțate din Fondul Suveran. Valoarea acestora – 2 mld. lei

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat, marți, primele 116 proiecte finanțate prin Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), cu o valoare totală de circa două miliarde de… Mai mult

Stiri

Ana Birchall repetă: Ministerul Justiției nu susține funcționarea Secției Speciale ”în această formă”

Vladimir Ionescu

Grupul de lucru interministerial coordonat de Ministerul Justiției a ajuns la concluzii preliminare legate de Secția specială de investigare a magistraților. ”Sunt două concluzii destul… Mai mult

Stiri

Alegeri legislative în Israel – sondajele arată egalitatea principalelor 2 partide

Iulian Soare

Israelienii votează marţi în alegeri legislative dur disputate, în care se înfruntă premierul în exerciţiu Benjamin Netanyahu, aflat la putere de un deceniu, şi fostul… Mai mult