Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea care elimină obligația marilor comercianți ca 51% din produsele alimentare de la raft să provină din lanțul scurt de aprovizionare, respectiv de la producătorii autohtoni, potrivit Administrației Prezidențiale.
Legea modifică actul normativ privind comercializarea produselor alimentare, înlocuind obligaţia comercianţilor de a acorda spaţii distincte de expunere şi vânzare produselor româneşti, cu posibilitatea de a da, prin înţelegerea părţilor, spaţii distincte pentru fiecare produs, în funcţie de ţara de origine.
Potrivit legii, „comerciantul poate acorda, prin înţelegerea părţilor, spaţii distincte de expunere şi semnalizare la raft pentru fiecare produs alimentar, în funcţie de ţara de origine”.
Legea în vigoare prevede că acesta „este obligat să acorde spaţii distincte de expunere şi vânzare produselor româneşti, în condiţiile legii”.
„Comerciantul persoană juridică autorizată, care desfăşoară activităţi de comercializare pentru produse alimentare, poate să dispună, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, lapte şi produse de panificaţie, ca produsele din cantitatea de marfă intrată să corespundă gradual fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din parteneriate directe, pentru a asigura accesul consumatorului la produse proaspete”, conform actului normativ.
În legea în vigoare, acesta are obligaţia să achiziţioneze aceste produse „în proporţie de cel puţin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanţul alimentar scurt”.
Legea mai prevede că „serviciile privind extinderea reţelei de distribuţie a comerciantului, amenajările spaţiilor de vânzare ale comerciantului sau operaţiunile şi evenimentele de promovare a activităţii şi imaginii comerciantului nu sunt legate de actul comercial”.
„Este interzis oricărui comerciant să solicite facturarea/refacturarea şi să încaseze de la furnizor taxe şi servicii, altele decât cele legate de actul comercial. Serviciile legate direct de actul comercial sunt incluse în contractul dintre părţi. Fac excepţie serviciile solicitate de cumpărător de la furnizor pentru operaţiunile de promovare, de marketing şi de publicitate dacă acestea au fost convenite anterior de către furnizor şi cumpărător printr-un acord clar şi lipsit de ambiguitate, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2) din Directiva (UE) 2019/633 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar”, mai prevede legea.
De asemenea, în actul normativ se menţionează că „este interzis oricărui comerciant să ofere sau să vândă produse în pierdere, cu excepţia situaţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare”.
Termenul de plată al comerciantului către furnizor pentru produsele contractate şi livrate se stabileşte prin negocierea contractului, conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Fac excepţie de la aceste prevederi produsele alimentare proaspete la care termenul de plată nu poate fi mai mare de 14 zile lucrătoare de la data recepţionării mărfii de către beneficiar, se mai arată în lege.
În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a actului normativ, contractele în desfăşurare vor fi modificate corespunzător prevederilor Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificată prin prezenta lege.
Legea intră în vigoare în termen de 45 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.
